Xerxes, mărețul rege persan al cărui moarte a distrus un imperiu

Xerxes, mărețul rege persan al cărui moarte a distrus un imperiu

Xerxes I, cunoscut și ca Xerxes cel Mare, a fost un rege al Imperiului Persan din secolul al V-lea. El este cel mai bine cunoscut pentru invazia masivă a Greciei, marcată de bătăliile de la Thermopylae, Salamis și Plataea.

În cultura populară modernă, Xerxes este cunoscut după celebrul film 300. În această producție de la Hollywood este prezentat precum un personaj efeminizat, despotic și decadent. Aceste caracteristici i-au fost creionate pentru a face diferența între el și regele spartan Leonidas.

Astfel de portrete negative ale lui Xerxes (și, în general, a persanilor ) nu se limitează la timpurile moderne, ele existau deja din timpul vieții regelui. După cum se poate aștepta, aceste reprezentări erau adesea făcute de dușmanii săi greci.

Cine a fost Xerxes cel Mare?


Xerxes cel Mare s-a născut în anul 519 î.Hr. și a murit în Persepolis , Iranul modern. El a fost fiul lui Atossa, fiica regelui Achaemenid, Cyrus cel Mare, și al regelui Darius I.

Xerxes a condus imperiul Ahemenid  din perioada 486-465 î.Hr. Domnia sa este marcată de campaniile persane împotriva Greciei și de luptele de la Termopile, Salamis și Plataea, care explică motivele pentru care regele persan a fost criticat de istorici (mai ales cei antici) de-a lungul anilor.

Xerxes în “Perșii


Eschil a scris una dintre faimoase pese de teatru din lumea antică, intitulată “Perșii ”, Tragedia a fost jucată pentru prima dată în 472 î.Hr. Cele două personaje personaje principale sunt Atossa, mama lui Xerxes și fantoma lui Darius, tatăl lui Xerxes. 

Cu toate acestea, piesa (inclusiv discuțiile lui Atossa și fantoma lui Darius) se învârte în jurul expediției lui Xerxes împotriva Greciei și a înfrângerii de la Salamis. În plus, Xerxes își face o apariția spre sfârșitul piesei. Interesant este faptul că în această piesă, Xerxes este prezentat precum un personaj negativ.

Una dintre calitățile sale nedorite în acest joc este hubris (mândria). De exemplu, în timpul conversației dintre Atossa și fantoma soțului ei, regele mort a subliniat că mândria excesivă a lui Xerxes l-a determinat să creadă că el poate să-i înrobească chiar și pe zei.

Xerxes

În timp ce spera  / Pentru a lega de sacrul Hellespont  / Furiosul Bosfor, ca un sclav, în lanțuri, / … și se umflă cu gânduri  / Presumptuous, considera, muritorul nemuritor! Că puterea lui / ar trebui să se ridice deasupra zeilor, și a lui Neptun

Extras din Perșii

Cu toate acestea, mândria a fost un motiv comun în mitologia greacă, iar multe caractere grecești, cum ar fi Oedip sau Bellerophon, sunt cunoscute că au suferit printre altele și de mândrie. O caracteristică de care se ”bucură” și Xerxes.

Una dintre cele mai fabuloase idei este că grecii antici îi vedeau pe persani personaje negative, adică opușii lor. Astfel, de exemplu, în „Perșii”, Xerxes este descris de Aeschylus ca fiind un om incapabil să-și controleze emoțiile. Xerxes este prezentat precum un om consumat de durere, plângându-și nenorocirile și făcând exclamații fără sens precum „oioi!”, „Ieh, ieh!” Și „Ototototoi”.

Xerxes în viziunea lui Herodot


Regele persan este tratat în cel mai rău sens în scrierile lui Herodot. Acesta îl prezintă precum un rege nebun și ușor influențabil. Herodot spune că regele persan nu a dorit niciodată să cucerească Grecia Antică, dar a fost convins de
Mardonius, unul dintre verii săi, o figură influentă la curte.

Potrivit lui Herodot, Xerxes a fost inițial reticent să invadeze Grecia, dar a fost convins să o facă de către Mardonius, care avea motive personale pentru această campanie.

Xerxes a fost la început reticent în a face război cu Grecia … El (Mardonius) a argumentat în acest fel pentru că dorea să se amestece și pentru că dorea să devină guvernatorul Greciei. În cele din urmă el a reușit să câștige impunându-i lui Xerxex punctul lui de vedere

scria Herodot

Începutul sfârșitului unui imperiu


În timp ce campania greacă a lui Xerxes a fost un eșec, el a reușit să repună revoltele din Babilonia și Egipt, păstrând astfel aceste zone în Imperiul Ahemenid. În plus, se spune că Xerxes a menținut Drumul Regal, o autostradă veche, construită de tatăl său. Această autostradă a fost lăudată chiar și de Herodot, care spunea că le permite oamenilor să circule la viteze foarte mari (pentru acea vreme).

În plus, după revenirea din Grecia, Xerxes a continuat o serie de proiecte arhitecturale lăsate neterminate de Darius. Două dintre cele mai cunoscute proiecte arhitecturale ale lui Xerxes sunt Poarta tuturor națiunilor și Sala celor 100 de coloane. Cu toate acestea, ca rezultat al expediției grecești nereușite, aceste proiecte au epuizat cuferele imperiului și i-au împovărat pe supușii lui Xerxes prin taxe și impozite.

Cu toate acestea, Xerxes pare să fi fost orb la oricare dintre aceste probleme sau, dacă le-a observat, nu a făcut nimic pentru a le remedia.  În acest fel a început declinul unui imperiu măreț. În cele din urmă, Xerxes a fost asasinat de unul dintre miniștrii săi, Artabanus, care intenționa să stea pe tronul Imperiului Ahemenid. Imediat după ce marele rege a fost ucis, Artabanus nu a mai ajuns pe tron pentru că a fost ucis și el de unul dintre fiii lui Xerxes, Artaxerxes , care a devenit următorul rege .

Referințe

Aeschylus, The Persians [Potter, R., (trans.), 1833. Aeschylus’ The Persians .]
Available at: http://classics.mit.edu/Aeschylus/persians.html

Gill, N. S., 2014. Xerxes the Great. Available at: http://ancienthistory.about.com/od/xerxes/g/Xerxes.htm

Dacă ți-a plăcut articolul nostru sau vrei să primești cele mai noi știri în timp real ne poți da un Like Paginii de Facebook - Tinerama!

CATEGORIES
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)