Vlad Țepeș

Vlad Țepeș, povești mai puțin cunoscute despre domnitor

Cel mai cumplit voievod din neamul Basarabilor a fost Vlad Țepeș. Era vânjos, meșter mare în luptă, iubitor de țară și foarte îndrăzneț. Îi ura pe leneși, hoți și cerșetori și de câte ori îi întâlnea, poruncea ca să fie trași în țeapă.

Țeapa era ca un fel de prăjină ascuțită, mai lungă sau mai scurtă și întotdeauna ridicată cu vârful în sus, pentru ca cei fără de lege să-și găsească acolo sfârșitul. În acea perioadă, se aplicau pedepse și mai crunte, precum scurtarea mâinilor, scoaterea ochilor cu fierul roșu sau chiar spânzurarea. Din acest motiv tragerea în țeapă nu era considerată o pedeapsă chiar atât de cruntă.

Vlad Țepeș, copil fiind, a trăit ca ostatec la turci. Familia i-a fost asasinată și de aici a venit cruzimea pe care a avut-o mai târziu.

Katharina, marea sa dragoste

Katharina, o tânără săsoaică din Șcheii Brașovului a fost marea lui dragoste. Relația lor a durat 20 de ani. Vlad Țepeș a cerut în repetate rânduri divorțul pentru a fi alături de Katherina.

Când s-au cunoscut, ea avea 17 ani, iar Vlad Țepeș 34 de ani. Comunitatea săsească a fost revoltată de relația dintre cei doi. Era de neconceput ca o tânără săsoaică să iubească un român.

În timpul masacrului din Bartolomeu, Katharina a fost bătută și pusă la stâlpul infamiei din Piața Sfatului, Brașov.
Vlad Țepeș i-a scris papei Pius al II-lea pentru a i se acorda divorțul de soția sa, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei, dar nu a primit răspuns.

După moartea domnitorului, Katharina s-a retras la o mănăstire.

Își servea musafirii cu pâine înmuiată în sângele dușmanilor săi

Un manuscris din secolul al XV-lea este mărturia vie a comportamentului bizar pe care îl adopta Vlad Țepeș atunci când avea musafiri la masă. Ultimul fel de mâncare care le era servit invitaților era un castron cu sângele extras de la cei pe care îi trăgea în țeapă, în care erau bucăți de pâine înmuiate. Probabil că astfel Dracula vroia să le ofere un exemplu invitaților săi.

În timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitate și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă. Datorită conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică.

Răzbunându-și moartea tatălui său a ucis sute de boieri

Atunci când a fot eliberat din închisoarea turcească și a aflat că boierii au complotat pentru uciderea tatălui său, Vlad Țepeș a dorit răzbunarea. Pentru că nu știa cu exactitate cine s-a făcut vinovat pentru trădarea tatălui său a organizat un banchet. Toți boierii și nobilii care îl slujeau pe tatăl său au fost invitași la castel. După mai multe zile de petrecere, atunci când invitații se odihneau în camere, soldații lui Vlad Țepeș au ucis cu sânge rece toți boierii.

Această practică a fost des utilizată de Dracula în timpul domniei sale pentru a scăpa de dușmanii săi. Îi ademenea în castelul său, după care îi ucidea.

Dracula („Drăculea“) însemnăfiul dragonului”

Numele de Dracula nu a fost inventat de Bram Stoker, ci tatăl său, Vlad al II-lea, era membrul unei societăți secrete, Ordinul Dragonului. Vlad Țepeș și-a preluat numele de Dracula și chiar îi plăcea să i se spune așa.

Extermina săracii și bolnavii

O relatare din vremea domniei sale, susţine că Dracula avea obiceiul să scape de oamenii bolnavi sau săraci pe care îi considera o povară. El îi invită într-o casă specială, unde le oferea mâncare și băutura pe săturate, după care soldații săi dădeau foc la casă. Nimeni nu scăpa niciodată din astfel de practici.

Cupa de aur a lui Vlad Țepeș

Pentru a demonstra puterea absolută de care dispunea Vlad Țepeș, chiar în centrul orașului Târgoviște a fost instalată o cupă uriașă din aur. Niciunul dintre cei 60.000 de locuitori, chiar dacă trăiau într-o sărăcie lucie, nu a avut curajul nici măcar să atingă cupa de aur. Cine fura sau încălca legile își găsea sfârșitul fiind tras într-o țeapă imensă.

Dracula a ucis peste 100.000 de oameni

Istoricii sunt de părere că Vlad Țepeș, în timpul domniei sale, a ucis peste 100.000 de oameni. Aceștia au fost trași în țeapă din diferite motive, fie că au furat sau nu s-au supus legilor vremii. Atunci când armata turcă a vrut să cucerească Țara Românească, peste 20.000 de soldați turci au fost capturați și trași în țeapă, fiind înșirați pe un câmp din apropierea castelului domnitorului.

Vlad Țepeș și enigma cetății Poenari

La circa 25 km de Curtea de Argeș, înainte de Barajul Vidraru, se află Cetatea Poenari. Localnicii, după o tradiție veche de sute de ani, o numesc Cetatea lui Vlad Țepeș.

O legendă locală povestește că într-o zi, turcii au venit cu tunurile la poarta cetății. Aceștia au început să tragă și să distrugă zidurile groase. Vlad a fost sfătuit de bătrâni să potcovească caii și să fugă printr-un pasaj subteran. Și fugit a fost pentru că atunci când turcii au cucerit cetatea nu l-au găsit acolo pe domnitor.

Cronicarul Radu Popescu relatează cu lux de amănunte momentul refacerii cetății. Vlad, fiind supărat pe boierii din Târgoviște, chiar în ziua de Paște i-a luat pe toți și i-a dus la cetate. Aici le-a poruncit să refacă zidurile cetății din temelii. Aceștia nu au avut voie să plece de la locul muncii până a fost totul gata. Nici hainele nu i-a lăsat să le schimbe, motiv pentru care, atunci când cetatea a fost gata, toți boierii aveau hainele rupte de li se vedeau toate.

Scrisoarea misterioasă

După prima domnie, Vlad Țepeș s-a refugiat la regele Ungariei Matei Corvin. Motivele nu sunt nici în ziua de astăzi cunoscute, dar cronicarii susțin că lui Țepeș i s-a reproșat că a trimis o scrisoare, interceptată de unguri, către sultanul turcilor, prin care își cerea iertare și dorește să fie sprijinit pentru a-și recăpăta tronul.

O mare enigmă din istoria noastră rămâne această scrisoare, compusă în limba bulgară, care l-a aruncat pe Țepeș în temniță. Nu se poate spune cu exactitate dacă această scrisoare a fost autentică sau a fost pur și simplu un fals, care a avut rolul să-l închidă pe Țepeș.

Mai apoi, în 1474, regele Ungariei și-a adus aminte de Vlad Țepeș în închisoare. Interesant este că acesta din urmă trăsese în țeapă toți șoarecii pe care i-a prins în închisorile ungurești. Regele Ungariei l-a luat cu el în lupta împotriva turcilor din Bosnia și în 1476 a fost înscăunat pe tronul din Țara Românească.

Moartea lui Vlad Țepeș

Vlad a fost recunoscut ca prinț al Valahiei pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș.

S-a emis ipoteza că „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului valah.

Povestirile slavone despre Vlad Țepeș

Hoțul și negustorul

Una dintre cele mai interesante povești despre dreptate și cinste spune că odată un negustor maghiar a venit în oraș. La porunca lui Țepes, acesta a lăsat căruța în drum, cu toată marfa și banii în ea. Negustorul s-a cazat într-o casă și s-a culcat. A doua zi când s-a dus la căruță, a văzut că îi lipsesc cei 160 de ducați de aur. S-a dus imediat la Țepeș și i-a spus că cineva i-a furat banii.

Domnitorul i-a spus să meargă liniștit acasă pentru că a doua zi va găsi banii la locul lor. Contrariat de situație, negustorul i-a ascultat sfatul domnitorului și s-a dus la casa unde era cazat. Se spune că Țepeș a pornit prin oraș în căutarea hoțului și le-a spus oamenilor că dacă a doua zi nu vor fi puși banii la loc, va arde tot orașul. A doua zi, negustorul și-a găsit banii în căruță. I-a numărat și a văzut că este cu un zlot mai mult. S-a dus la Dracula și i-a spus:

– Stăpâne, am găsit aurul. Și iată, este cu un zlot mai mult, care nu este al meu.

În acea clipă l-au adus pe cei care îi furase aurul. Țepeș i-a spus negustorului:

-Dacă nu mi-ai fi spus de acest zlot te trăgeam și pe tine în țeapă alături de acest hoț!

Nevasta puturoasă

Odată, mergând el pe un drum, a văzut un țăran cu o cămașă ruptă. L-a întrebat dacă are nevastă, iar omul i-a spus că are și este acasă. Atunci Țepeș a dorit să o vadă. Bărbatul l-a dus pe domnitor acasă, ca s-o vadă pe nevasta sa. Atunci domnitorul l-a întrebat dacă are in. Țăranul i-a arătat magazia, care era plină de in. Domnitorul l-a felicitat și i-a spus că este un om harnic, dar i-a spus femeii lui:

-De ce ești așa leneșă cu bărbatul tău? El este dator să semene, să culeagă și să te hrănească, dar tu ai datoria să-i faci bărbatului tău îmbrăcăminte frumoasă, iar tu nici cămașă nu vrei să-i faci, fiind sănătoasă la trup! Tu ești vinovată, nu bărbatul tău. Dacă bărbatul tău nu ar fi semănat in, atunci el era vinovat!

Atunci Țepeș a porunci să i se taie mâinile și să fie pusă în țeapă, ca s-o vadă toată lumea.

Referințe

Poveștile extrase din Cronicile slavo-române