Vasili Arkhipov, comandantul unui submarin sovietic, a avut puterea de a decide dacă Al Treilea Război Mondial va începe sau nu. A ales cu înțelepciune, motiv pentru care, cărțile de istorie i-au oferit titlul de omul care a salvat omenirea de la un dezastru nuclear.

Războiul Rece

Războiul Rece nu a însemnat doar tensiuni economice și sociale dintre SUA și URSS, ci și momente în care un război nuclear putea să înceapă în orice moment. Un astfel de episod s-a petrecut în timpul crizei rachetelor cubaneze, unde timp de 13 zile omenirea s-a aflat la un pas de un război mondial nuclear.

Decizia inspirată a unui singur om, Vasali Arkhipov, comandantul flotei de submarine ruseşti de la aceea vreme, a făcut posibilă evitarea unui conflict mondial de proporții catastrofice.

Arkhipov se afla la comanda flotei rusești de submarine, care se îndrepta cu toată viteza spre Cuba. Submarinele erau dotate cu arme nucleare, fapt necunoscut de soldații ruși și nici chiar de Arkhipov. Aceste arme speciale erau asemănătoare cu cele detonate la Hiroshima și Nagasaki. Acest detaliu denotă situația dramatică în care se putea afla omenirea dacă un război mondial se declanșa.

La vremea aceea submarinele noastre era înarmate cu «arme speciale», aşa le cunoşteam noi, nu le ştiam de rachete cu focoase nucleare. La vremea aceea nici nu ne puteam imagina că transportăm torpile nucleare„, a declarat, potrivit sursei, Viktor Mikhailov, fost navigator secund pe submarinul rusesc B59.

Criza rachetelor cubaneze

deisel 640x335 1

Cu Statele Unite ale Americii  și Uniunea Sovietică aflate în plin Război Rece, criza rachetelor cubaneze din 1962 a fost unul dintre cele mai tensionate momente din istoria lumii moderne. În acest vârf de criză, un ofițer sovietic a reușit să-și păstreze mintea limpede și să prevină începerea celui de- Al Treilea Război Mondial.

După cum susținea, Thomas Blanton, directorul Arhivei Naționale de Securitate al Universității George Washington, în 2002 , „Un tip numit Vasili Arkhipov a salvat lumea”.

Între 16 octombrie și 28 octombrie 1962, criza rachetelor cubaneze a fost momentul în care SUA și URSS puteau să declanșeze Apocalipsa. Cele două superputeri nu au fost niciodată mai aproape de războiul nuclear decât au fost în timpul acelor celor 13 zile.

Arthur Schlesinger, agentului de administrație al lui John F. Kennedy, spunea că  „a fost cel mai periculos moment din istoria omenirii”.

Într-un discurs televizat de o extraordinară gravitate, președintele american, John F. Kennedy, a anunțat că avioanele americane de spionaj au descoperit baze sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în Cuba. Aceste rachete, purtând focoase termonucleare, constituiau un pericol iminent deoarece, având rază de acțiune medie (2000 km), erau capabile să lovească un număr mare de orașe americane foarte importante, precum Washington.

Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului american, care analiza datele avionului-spion U-2, a descoperit că sovieticii construiau baze de lansat proiectile de rază mijlocie în Cuba. În ziua următoare, președintele Kennedy a convocat o întrunire de urgență cu consilierii săi experimentați din domeniile militar, politic și diplomatic pentru a discuta aceste gesturi amenințătoare.

Kennedy a anunțat că va ordona o „carantină” navală a Cubei, pentru a împiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, și a explicat faptul că SUA nu va mai tolera existența amplasamentelor de lansare a rachetelor. La 23 octombrie a început carantina Cubei, dar Kennedy a decis să dea mai mult timp de gândire conducătorului sovietic, Nikita Hrușciov, în ceea ce privea acțiunile SUA, împingând linia limitrofă a carantinei înapoi cu 500 de mile.

Cum a salvat Vasili Arkhipov lumea de la Al Treilea Război Mondial

vasili cover

Ofițerul sovietic Vasili Arkhipov, în vârstă de 34 de ani, a fost unul dintre cei trei comandanți aflați la bordul submarinului B-59, în apropiere de Cuba, pe 27 octombrie. Ei au primit ordinul conducerii sovietice de a opri în Caraibe și apoi să se scufunde pentru a-și pierde poziția. Acest submarin era dotat cu un focos nuclear, pe care putea să-l folosească dacă era atacat, fără să mai aștepte ordine de la Moscova.

Rupți de comunicarea cu lumea exterioară, marinarii sovietici aflați în panică se temeau că erau atacați. Din câte știau despre ceea ce se întâmpla deasupra suprafeței, părea posibil ca războiul nuclear să fi izbucnit deja.

În condițiile în care tensiunile erau ridicate (și aerul condiționat), condițiile din interiorul submarinului începuseră să se deterioreze, echipajul devenise paranoic. Ca un soldat aflat la bord, Anatoly Andreev, a scria în jurnalul său :

Regenerarea aerului funcționează prost, conținutul de dioxid de carbon crește, iar rezervele de energie electrică scad. Cei care sunt liberi de activitate stau nemișcați, privind în gol. … Temperatura în secțiuni este mai mare de 50 grade Celsius…

Pe măsură ce condițiile din submarin se deteriorau, Valentin Savitsky, unul dintre comandanți a hotărât câ este momentul ca să lanseze proiectilul atomic și să spargă blocada americană.

O să-i distrugem acum!”, A spus Savitsky . Vom muri, dar îi vom scufunda pe toți – nu vom deveni rușinea flotei.

Flota rusească era conștientă că navele americane porniseră la vânătoare și orice mişcare suspectă se termina cu deschiderea focului. Măsura subversivă era unica opțiune pentru submarinele rusești, care au stat pentru mai mult de o săptămâna sub apă, iar în interiorul vaselor temperatura ajunsese la circa 60 de grade celsius. Marinarii aveau mâncarea raționalizată și aveau dreptul la un singur pahar de apă pe zi.

La un moment dat americanii au decis să mărească presiunea asupra rușilor și au lansat în apă grenade de avertizare. Această mișcare era menită să-i facă pe ruși să creadă că războiul a început și să iasă la atac expunându-se. Singurul detaliu pe care americanii nu îl cunoșteau era faptul că armata rusească dacă deschidea focul cu armele nucleare nimic nu mai rămânea din flotă. Într-un moment de panică, Valentin Savitsky, căpitanul de pe B59 a ordonat ca toate submarinele ruseşti să îşi lanseze torpilele nucleare, fiind convins de faptul că războiul începuse deja.

Omul care a salvat omenirea

ARCHIPOV2

Cu toate acestea, Savitsky avea nevoie de aprobarea celorlalți doi căpitani ai submarinului înainte de a lansa bomba atomică. Cel de-al doilea căpitan, Ivan Maslennikov, a aprobat lansarea. Dar Vasili Arkhipov a spus nu.

Atunci a intrat în scena mintea luminată a lui Vasali Arkhipov, care a refuzat să respecte ordinele primite fiind convins că este o diversiune americană. Intuiția și curajul lui Arkhipov au salvat omenirea la un crud război mondial, pentru că dacă rușii ar fi deschis focul, adevărata Apocalipsa s-ar fi așternut pe întreaga planetă.

Într-un fel, păstrându-și capul pe umeri în mijlocul haosului, Arkhipov a reușit să-l convingă pe Savitsky că americanii nu-i atacau.

Arkhipov a avut dreptate. Submarinul a ieșit la suprafață și atunci au aflat că războiul nu începuse. Submarinul s-a întors în Rusia și lucrurile s-au calmat. Peste zeci de ani, americanii au aflat că acel submarin avea bombe atomice la bord.

Vasali Arkhipov a devenit astfel omul care a salvat planeta de la cel mai crunt război mondial pe care l-ar fi putut experimenta. Gestul făcut de soldatul rus a fost unul de-a dreptul eroic și ar trebui introdus în cărțile de istorie drept salvatorul planetei. Vasali Arkhipov a murit în 1998 din cauza expunerii îndelungate la radiaţii.

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!