Urme de picior uman

Urme de picior uman vechi de milioane de ani. Istorie inexplicabilă!

Istoria acestei planete este un mister. Poate cel mai mare mister, pentru că de-a lungul timpului s-au descoperit numeroase urme ale unor oameni din trecut. Acestea nu pot fi explicate în conformitate cu istoria pe care o cunoaștem și din acest motiv sunt plasate în sfera lucrurilor inexplicabile!

Amprente de 270 milioane de ani

Pe o placă de calcar, de pe malul vestic al râului Mississippi la Saint Louis, în 1817, George Rappe a găsit amprente stranii. Ele măsurau 266 milimetri lungime, 101 milimetri lăţime. Aceste amprente au fost studiate de etnologul Henry R. Schoolcraft care a făcut următorul raport în 1822: „Degetele de la picioare erau foarte depărtate şi amprenta piciorului se afunda aşa cum se vede la oamenii obişnuiţi de a face marşuri lungi fără încălţăminte.

Amprentele sunt de o mare precizie. Ele arată detaliile musculaturii şi umflăturile călcâiului şi degetelor. Toate indiciile conduc la concluzia că aceste amprente datează din epoca în care solul era destul de mobil pentru a le conserva prin presiune şi că ele sunt autentice.” După datare, acest calcar ar fi trebuit să se întărească acum aproximativ 270 de milioane de ani.

Urme de picior uman

1880: Amprente în Carbonifer

În munţii Cumberland (Kentucky), SUA, o pistă de căruţe a scos la lumina zilei un strat de gresie din Carbonifer. Acest strat, vechi de 300 de milioane de ani, a revelat o serie de amprente: amprente de urs, amprentele unui animal apropiat de un cal mare şi amprente de picioare de oameni. Degetele lor erau net marcate. Aceste urme au fost studiate de profesorul J.F. Brown, de la Colegiul Berea.

1938: Zece amprente de picioare

Dr. Wilbur Burroughs, de la Facultatea de Geologie a Colegiului Berea, a anunţat în 1938 descoperirea a zece amprente de picioare umanoide, într-o gresie carboniferă de la Rockcastle, SUA. Picioarele măsurau 240 de milimetri în lungime şi 152 milimetri în lăţime. Mărimea paşilor era de 45 cm. Nu a găsit nicio urmă de coadă sau de membre anterioare.

Microfotografia şi infraroşiile nu au arătat nicio urmă de fasonare artificială. Numărătoarea microscopică a grăunţelor de nisip a indicat o compresie a solului sub amprente. Asta indică, fără contestare, că a avut loc o presiune a unui picior uman, imposibil de reprodus prin sculptură. Roca care purta amprentele a fost estimată la 250 de milioane de ani. Din nefericire, această rocă a fost distrusă.

Urme de picior uman

1968: Cea mai veche amprentă din lume

Un colecţionar amator de fosile a descoperit în 1968 amprenta unui picior încălţat cu o sandală care zdrobea un trilobit. Dacă această amprentă este ceea ce pare a fi, ea ar data de 300-600 milioane de ani. Amprenta a fost descoperită la Antilope Spring (Utah, S.U.A.). Sandala care zdrobeşte un trilobit măsoară 262 milimetri în lungime şi 77 în lăţime. Călcâiul este puţin mai uzat decât talpa.

La 20 iulie 1968, dr. Clifford Burdick, geolog la Tucson, a acceptat de a veni pe sit. El a descoperit la rândul său, într-un strat de şist, amprenta unui picior de copil. El a arătat această amprentă la doi geologi şi a unui paleontolog. Unul dintre geologi a admis că ea a părea a fi cea a unei fiinţe umane, dar paleontologul a respins descoperirea. Niciun om de ştiinţă nu a acceptat de a studia aceste amprente.

Urme de picior uman

1971: Amprenta în vulcan

Amprenta unei fiinţă umane părând a fugi de o erupţie vulcanică în direcţia fluviului Gediz, a fost descoperită în cenuşa vulcanică în 1771 în Turcia. Institutul de cercetare mineralogică din Ankara, a evaluat vârsta cenuşei la 250.000 de ani. Laboratorul medico-legal din Suedia a declarat amprenta de origine umană. Nimeni nu ştie însă cărui tip de umanoid aparţine această amprentă.

1976: Urme de picioare şi de dinozauri

Se pot observa pe fundul râului Paluxy (Texas, SUA) urme de dinozauri. Autenticitatea acestor urme de-a lungul râului nu a fost contestată. Geologul Jack Walper a măsurat urma dintre amprente. El estimează că aceasta a fost lăsată de un dinozaur biped. În acelaşi timp, acolo unde paleontologii nu mai sunt de acord, este că aceste urme sunt însoţite de amprente umane.

Se ştie că a fost dezvăluită o fraudă. Mai multe persoane din regiune au declarat că au sculptat amprente umane pentru a le vinde turiştilor în timpul crizei din 1930. Totuşi, ei au declarat că au realizat aceste copii plecând de la originale.

În 1976, Jack Walper şi Jon Grun au explorat fundul acestui lac. Cu ajutorul unor diguri şi pompe, ei au scos la suprafaţă amprente de dinozauri şi de picioare umane. Ceea ce surprinde este că amprentele erau scufundate. Ar fi trebuit deci de a lucra sub apă pentru a realiza amprentele false. După observaţiile lor, toate urmele prezentau pe conturul lor o pernă însemnând că corespunde presiunii unui picior, care se afundă în mâl. Amprentele măsoară în medie 455 milimetri în lungime şi 125-175 milimetri în lăţime.

1931-1981: Amprente gigantice

În 1931, s-au descoperit amprente aparţinând oamenilor în New-Mexico, SUA. În anul următor, patru cercetători care au studiat urmele au descoperit 13 amprente. În pofida mărimii lor mari, le-au atribuit unei origini umane. De formă ovală, ele măsurau 40-55 centimetri în lungime şi 20-27 centimetri în lăţime. Pe acest sit s-a revenit în 1972, 1974 şi 1981. S-au descoperit noi amprente în munţii San Andreas. Urmele au fost protejate în vederea cercetărilor viitoare.

Dr. William Greely Burraughs, de la Colegiul Berea (Kentucky), a emis următoarea ipoteză: Dacă o depresiune se formează într-o rocă purtătoare de fosile, ea se poate umple timp de mult timp cu sedimente. Aceste sedimente devin materialul în care se fosilizează amprenta unui picior. Această fază secundă de fosilizare fiind încheiată, roca de formaţie recentă poate să apară din soclul vechi. Noile fosile par deci contemporane primelor.

Fosilele anormale se întâlnesc la joncţiunea stratelor sedimentare însă şi în adâncimea rocii care nu arată niciun semn de formare discontinuă. Studiul straturilor nu arată nicio discordanţă în majoritatea cazurilor.

Principiul de bază al stratigrafiei este că straturile cele mai tinere se depun pe cele mai vechi. Această ordine poate fi uneori bulversată. De exemplu, deriva continentelor sau formarea munţilor creând câteodată răsturnări ale straturilor.

O discordanţă este deci o veche suprafaţă de eroziune care este situată între două straturi ca urmare a unui fenomen neaşteptat. Dar aceste discordanţe complică enorm seria straturilor şi deci reconstituirea istoriei Terrei. În cazul amprentelor noastre stranii, nu a fost observat niciun fenomen de acest gen.

Urme de picior uman

3,6 milioane ani – Tanzania

O nouă descoperire pune pe jar cercurile științifice. Este vorba despre un set de urme umane cu o vechime de peste 3,6 milioane de ani, care au fost descoperite în Tanzania.

Descoperirea a fost realizată de către o echipă de specialişti din mai multe țări, condusă de oamenii de știință de la Universitatea Sapienza din Roma.

Setul de urme umane aparține celor 5 membri din specia Australopithecus afarensis. Urmele constau din amprente fosilizate ale labei piciorului, provenind de la doi sau trei hominizi bipezi. Mărimea acestora și lungimea indică faptul că ei aveau cam 140 cm, respectiv 120 cm în înălțime.

Mulți oameni de știință susțin că urmele labei piciorului sunt efectiv identice cu acelea ale hominizilor evoluați, în timp ce alții susțin că degetele mari se îndepărtează ușor, ca la maimuțe, și că degetele sunt mai mari decât la hominizi, însă mai scurte decât la maimuțe. S-a făcut o tentativă de atribuire a amprentelor la A. afarensis, fiindcă nu se cunoaște altă specie hominidă din acel timp.

Specialiștii susțin că aceste urme aparțin unui mascul, care era însoțit de 4 femele. Această teorie desființează total ideea cum că masculii Australopithecus afarensis erau monogami.

Australopitecus afarensis a existat în perioada cuprinsă între acum 3,9 și 3 milioane de ani. Australopitecus afarensis aveau o față de maimuță cu fruntea teșită, o formațiune osoasă deasupra ochilor, un nas turtit și nu aveau bărbie. Indivizii speciei aveau maxilare proeminente cu molari mari.

Capacitatea craniană varia de la aproximativ 375 până la 500 cm3. Craniul se aseamănă cu cel al cimpanzeului, excepție făcând dinții mai apropiați de cei ai omului. Dinții canini sunt mult mai mici decât cei ai maimuțelor moderne, însă mai mari și mai ascuțiți decât cei ai hominizilor, iar forma maxilarului se situează între forma dreptunghiulară și forma parabolică la hominizi.

Urme de picioare umane de 16.000 de ani

Descoperirea unei amprente umane poate schimba întreaga istorie a Americii. Există câteva descoperiri care pot schimba modul în care vedem și înțelegem istoria. Arheologii din Chile cred că au făcut o astfel de descoperire. Au descoperit o amprentă umană de aproximativ 15.500-16.000 de ani.

Este cea mai timpurie dovadă care arată că oamenii au trăit pe teritoriul Americii încă din cele mai vechi timpuri. Această descoperire va modela pentru totdeauna viziunea asupra vieții pe continentul american.

Amprenta umană a fost descoperită în Chile, la situl arheologic de la Pilauco și datează din perioada Pleistocenului.

Amprente umane din Pleistocen

Amprenta a fost descoperită în 2010, în apropierea unei case moderne, de „un student la Universidad Austral din Chile”. Chiar dacă la prima vedere amprenta pare a fi de origine umană, oamenii de știință au fost precauți, deoarece ar fi putut să fie făcută de un animal cu labele deformate. În urma studiilor, s-a confirmat că ea a aparținut unui om și este cât se poate de reală.

Se crede că amprenta a fost îngropată sub trei straturi de reziduuri, ceea a păstrat-o foarte bine pentru posteritate.

Oamenii de știință, în urma unor ample studii, au stabilit că amprenta a aparținut unui bărbat cu greutate corporală ușoară.

Se crede că amprenta a fost făcută de un om care a cântărit 70 de kilograme care a fost „din specia Hominipes modernus, o rudă a lui Homo sapiens. Acest aspect a fost stabilit printr-o tehnică specială care constă în examinarea științifică a urmelor găsite în sediment. Astfel, specialiștii care au comparat marca cu alte urme au fost capabili să stabilească faptul că a fost făcută de Homo modernus.

Dovezi ale oamenilor

Odată ce a fost descoperită, a fost trimisă la un laborator specializat, unde a fost analizată. Mai mult de atât, materialul vegetal organic, descoperit în apropierea ei, a fost analizat cu ajutorul tehnicii radiațiilor de carbon și astfel s-a ajuns la concluzia că are o vechime exactă de 15.600 de ani.

Acest lucru a făcut-o „cea mai veche amprentă găsită în America.” În timp ce alte amprente au fost descoperite, niciuna nu este la fel de veche ca cea descoperită în orașul Osorno.

Această amprentă schimbă istoria continentului american, pentru că până la ea, s-a crezut că oamenii au venit în America din Asia prin Strâmtoarea Bering. Cu toate acestea, amprenta umană demontează pentru totdeauna această teorie și oamenii au existat încă din cele mai vechi timpuri pe continentul american. Arheologii sunt de părere că o cultură paleo-indiană a fost cea care a ocupat pentru prima dată continentul american.

Referințe

A late Pleistocene human footprint from the Pilauco archaeological site, northern Patagonia, Chile – journals.plos.org

Oldest human footprint found in the Americas confirmed in Chile: researcher – reuters.com

Footprint found in Chile is ‘oldest’ in Americas – rte.ie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *