Tuneluri misterioase, comori și numeroase legende sunt doar câteva dintre elementele cheie ale unor legende urbane. Întotdeauna m-am simțit atras de aceste legende, care în cele mai multe dintre cazuri ascund un sâmbure de adevăr. Cui nu îi place să descopere adevărul, chiar dacă de cele mai multe ori este ascuns de minciună sau fantasmagorie?

Unul dintre cel mai interesante mister al țării noastre îl reprezintă tunelurile misterioase. Acestea se găsesc sub numeroase orașe și poartă povara unor legende demne de menționat. Poate că nu sunt în totalitate adevărate, dar subteranul este o lume pe care ar trebui s-o explorăm. Poate chiar în acest moment pășești pe deasupra unui astfel de tunel și nici măcar nu ai habar despre existența sa.

Tunelul de sub Baia Mare

Primul tunel, despre care aș vrea să scriu este cel care se află sub orașul Baia Mare. Legenda spune că acesta este unul dintre cele mai interesante tuneluri din România. Nu știu cât de misterios ar putea fi, dar este cert că puțini oameni știu despre existența sa. Se spune că leagă două castele și a fost construit pentru ca oamenii să se salveze în caz de asediu.

Povestea tunelului începe între anii 1620 şi 1657, când Zsigmond Lonyai a construit Castelul Lonyai din Me­dieşu Aurit. Pentru că în acele vremuri războaiele erau la odinea zilei, Lonyai s-a gândit că este nevoie de un tunel. Astfel, supușii săi puteau să scape de asediul dușmanului folosindu-se de acest pasaj secret. Pasaj secret este puțin spus, pentru că se spune că tunelul este extrem de lung. El leagă castelul din Me­dieşu Aurit de zona Ardud şi Carei. Mai mult de atât, tunelul misterios trece pe sub râul Someș. Ce ingenioși erau oamenii odată!

Tunelul de cărămidă era înalt de un metru şi jumătate şi permitea depla­sa­rea unui atelaj cu cai. Legendele locale spun că şi Pin­tea Viteazul ar fi folosit tunelul, după ce a fugit din în­chi­soarea Sătmarului.

Tunelurile dacice
Tunelurile dacice

Tunelul Izvor

Tunelul Izvor are o poveste interesantă. Chiar înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, CFR a hotărât că este nevoie de un tunel, care să lege Sinaia de Pietroşiţa. Pentru că în această zonă există munte, s-a hotărât că trebuie să se sape un tunel.

Construcția tunelului a fost încredințată arhitectului austriac Iulius Berger. berger a hotărât că tunelul trebuia săpat din două părți, care să se unească la mijloc. Lucrările au început din Moroieni și din Sinaia.  În Si­naia, intrarea în tunel era aproape de cimitirul oraşului, pe platoul Izvor. Din acest motiv a fost numit Tunelul Izvor. Pentru acea vreme, construcția unui tunel era o realizare fantastică și au fost aduși muncitori din italia.

Odată cu începerea războiului, lucrările au fost stopate. Oamenii au fost chemați pe front. După o perioadă de timp, conducătorii români și-au dat seama că acest tunel de extrem de important și în ciuda războiului, lucrările au fost reluate. În 1941, Tunelul Izvor a fost ocupat de nemți. După terminarea războiului, lucrările nu au mai fost continuate. Tipic românesc! Pentru a încheia eșecul unei neputințe, la circa 450 m în tunel, a fost zidit un perete gros. Legenda spune că dincolo de acel perete se află o locomotivă pe abur și scheletele a circa 100 de muncitori. Au fost zidiți în tunel de vii? Legenda spune că da.

Tuneluri misterioase la Galați

Pe faleza din Galați, la câțiva metri de Dunăre există o biserică numită Precista. Biserica a fost construită între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu.

Precista a fost nu numai lăcaș de cult, ci și cetate de apărare. Este cel mai vechi monument istoric din oraș. Biserica a suferit multe avarii, de-a lungul timpului. A fost arsă de turci, avariată în timpul războaielor. După cel de al Doilea Război Mondial, un arhitect francez a început reconstrucția ei și a constatat o serie de detalii surprinzătoare.

Printre rândurile de cărămidă a fost folosită piatră, tehnică unică de lucru la bisericile din Moldova. Zidurile de deasupra ferestrelor, până la acoperiș, au în interior un fel de galerii prin care se poate trece ușor. Deasupra altarului există o cameră secretă, unde se presupune că se depozitau comorile boierilor.

Legenda spune că de sub biserică pornește un tunel care trece pe sub Dunăre, pe celălalt mal. Gura tunelului ar fi fost acoperită cu pământ, secretul fiind păstrat cu sfințenie.

Lucrările care s-au efectuat în apropierea falezei au scos la iveală vestigii ale unei rețele de tuneluri. O gaură a unui tunel se află lângă o celebră casă care a aparținut unui avocat, mare colecționar de tablouri. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, tablourile, care valorau milioane de dolari, au dispărut în mod misterios.

Dincolo de legendă, Galațiul este străbătut de zeci de kilometri de tuneluri,a căror vechime a fost evaluată la sute de ani. O bună parte dintre acestea a fost distrusă în anii 70, atunci când s-a realizat reconstrucția orașului.

Există specialiști care susțin că existența unui tunel care să treacă pe sub Dunăre este posibilă. Biserica Precista este amplasată chiar lângă Dunăre, iar faptul că a fost folosită ca cetate de apărare, întărește convingerea. Tunelul ar fi asigurat refugiul pe malul tulcean al Dunării, dar și un loc unde puteau fi ascunse multe comori.

Catacombele lui Iancu de Hunedoara de la Şiria

În timpul luptelor cu turcii, în jurul anului 1444, Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei şi regent al Ungariei, a săpat, în scopuri militare, două tuneluri. Acestea legau cetatea Şiria din judeţul Arad, fostă davă dacică transformată apoi în cetate medievală, cu Timişoara, pe o distanţă de 58 de kilometri, şi cu Aradul, pe o lungime de 28 de kilometri.

Buncărele din Timiş ale lui Stalin

Începând cu 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, judeţul Timiş, lângă graniţa cu Iugoslavia. În acea vreme, Stalin considera că Iugoslavia lui Tito era duşmanul de moarte al comunismului şi, desigur, al lui personal.

Tunelul «Castelului din Carpaţi»

Este vorba despre cetatea cnezilor Cândeşti, din satul Râu de Mori, judeţul Hunedoara, care l-a inspirat pe Jules Vernes în romanul “Castelul din Carpaţi”. Este legat de satul Brazi printr-un tunel lung de 5 kilometri, care apare şi în carte.

Tunelurile Craiovei

Zona Craiovei e foarte bogată în vestigii ale unor căi subterane, demonstrate arheologic sau doar înregistrate de memoria comunităţilor locale. Cetatea dacică Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel care ieşea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri. De asemenea, în satul Lemnea de Sus există o gură de tunel care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri. Sub municipiul Craiova există o reţea de tuneluri, descoperită în 1974, care leagă fostele case boiereşti.

Tunelurile dacice
Tunelurile dacice

«Izvorul Iubirii» de la Sucidava

Lângă fosta cetate dacică a Sucidavei, de lângă oraşul Corabia, judeţul Olt, se află un tunel care coboară 18 metri sub nivelul solului, până la un ochi de apă numit de localnici Izvorul Iubirii. Înainte de căsătorie, femeile din zonă se duc şi beau din această apă rece şi limpede, pentru a avea o căsnicie fericită.

«Turnul slăninilor» şi frigiderele medievale

“Turnul slăninilor” este un turn-clopotniţă al bisericii din satul Dumitra, judeţul Bistriţa Năsăud, care era legat, în trecut, printr-un tunel subteran de 3,5 km, de o cetate a domnitorului moldovean Petru Rareş (1487-1546). Turnul şi tunelul funcţionau ca un frigider medieval, în care localnicii îşi depozitau hrana.

Tunelul dacic de la Stânceşti

Este cea mai veche cale subterană din România şi a fost descoperită întâmplător în zona celor două cetăţi dacice (secolul VI î.H.) de la Stânceşti, judeţul Botoşani.

Încă nu i se cunoaşte lungimea, dar traiectoria tunelului dacic duce către comuna Mihai Eminescu, aflată la aproximativ 5 kilometri depărtare. Tot în judeţul Botoşani există o hrubă lungă de 10 kilometri, numită şi “Şanţul lui Ştefan cel mare”, care leagă cetatea domnească din Cotnari, a lui Ştefan (1433-1504), de localitatea Hârlău. Acest tunel a fost construit pentru una din iubitele domnitorului moldovean.

Ceauşescu, obsedat de hrubele de la Panciu

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trupele germane au dislocat în spatele frontului, la Panciu, o companie de arheologie care a cercetat hrubele cu vinuri. Nu se ştie ce au descoperit, dar în 1987, Ceauşescu a însărcinat armata să cerceteze amănunţit hrubele de vin din Panciu. Scopul era determinarea originii şi întinderii, inclusiv cartarea acestora. Se considera că galeriile, de o vechime foarte mare, se întind pe o lungime de zeci, poate chiar 100 de kilometri şi că aici se află o reţea de comunicare secretă, cu valoare strategică şi de cult, având o ieşire dincolo de munţi, în Transilvania. Există indicii că în aceste caverne ale actualei podgorii Panciu s-ar afla vechi temple ale dacilor, iar apariţia unor mănăstiri în aceste hrube, cum e Schitul Brazi, nu e deloc întâmplătoare.

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!