Traumele și abuzurile se transmit genetic. Simțim suferința strămoșilor

abuzurile se transmit genetic

Abuzuri, violențe, rele tratamente, toate acestea au o influență directă asupra ADN-ului uman. Această informație vine de la Elisabeth Blackburn, laureată a premiului Nobel pentru medicină, din anul 2009.

Primele studii în acest sens, le-a efectuat Freud care susținea că traumele și abuzurile din copilărie vor marca adultul pe toată perioada vieții. Mai mult, persoanele sunt predispuse la boli cum ar fi, diabetul, obezitatea, boli cardiologice.

Cea mai surprinzătoare afirmație este cea legată de anumite modificări pe care le înregistrează ADN-ul uman. Mamele care suportă șocuri și traume în perioada celor nouă luni de sarcină aduc pe lume copii care pot suferi de boli cronice. La acești copii s-a observat că ADN-ul este îmbătrânit.

Acest fenomen de îmbătrânire se produce în perioada cuprinsă între 9 și 17 ani. Traumele și abuzurile afectează capetele cromozomilor care formează ADN-ul. Implicit vom asista la îmbătrânirea celulelor și la apariția unor boli în organism.

Traumele și abuzurile se transmit genetic

abuzurile se transmit genetic

Cercetătoarea Blackburn susține că autismul ar avea cauza în traumele pe care le-a suferit mama în perioada de sarcină.

Specialiștii canadieni au examinat creiere ale persoanelor care s-au sinucis sau au murit din cauza schizofreniei și au constatat că la nivelul neuronilor erau modificări majore.

Cu alte cuvinte, experiențele noastre lasă amprente în celulele noastre, le marchează epigenetic. Dacă o celulă se dezvoltă normal, comportamentul nostru va fi unul normal și invers. Amprenta epigenetică se moștenește.

Această afirmație se bazează pe un studiu făcut în Olanda, în anul 1945. Din cauza lipsei de alimente toți copii născuți în acea perioadă au avut o greutate mai mică față de cea normală. La vârsta adolescenței s-au confruntat cu probleme legate de diabet.

Studiul a continuat pe urmașii celor născuți în anul 1945 și a demonstrat că urmașii aveau probleme legate de greutate și de diabet.

Traumele nu lasă amprente numai în creierul uman ci și în spermatozoizi și ovule. Omul are în jur de 35000 de gene. Fiecare dintre acestea sintetizează o proteină proprie implicată în dezvoltarea și funcționarea caracterelor și a stării de sănătate a organismului, în funcție de o moștenire genetică.

Marca epigenetică

Cât de mult influențează trăirile pe care le-a avut un cuplu, înainte de nașterea unui copil? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulți cercetători americani, care timp de 20 de ani, au efectuat studii pe mai multe generații. Rezultatele acestor cercetări au fost spectaculoase.

Unul dintre studii s-a efectuat pe mai multe generații născute în Olanda. În anii 1944-1945, Olanda a fost privată de alimente. Toate femeile care au născut în acea perioadă au născut copii subponderali. Zeci de ani mai târziu, atunci când aceștia au devenit părinți, copiii lor erau obezi, cu probleme legate de diabet sau cardiace.

Șoarecii și mirosurile

abuzurile se transmit genetic

În anul 2013, într-un laborator din SUA s-a efectuat un experiment inedit. În momentul în care șoarecii erau așezași lângă un vas plin cu acetonă, li se aplica un șoc electric. Șoarecii născuți după a treia generație, deveneau agitați la mirosul de acetonă, fără să li se aplice șocuri electrice.

În ultimii ani, conceptul de ereditare clasică s-a schimbat și s-a introdus termenul de marcă epigenetică. Stările depresive sau consecințele unui șoc pe care l-a trăit unul dintre părinți se transmite generațiilor următoare, până la nepoți sau strănepoți.

Cu cine semănăm?

abuzurile se transmit genetic

Cercetătorii de la Institutul Montpellier au efectuat studii pe acest subiect și au ajuns la concluzia că în primul an de viață copilul seamănă cu mama. După această perioadă, copilul de sex masculin începe să semene tot mai mult cu tatăl, iar fata cu mama.

Cu toate acestea. Copiii moștenesc genetic mai mult de la mamă. În perioada de nouă luni petrecută în uterul matern, se face un transfer de celule de la mamă la copil. Aceeași situație și în perioada de alăptare.

Calviția, moștenire de la mamă

În cromozomul X există 13 gene răspunzătoare de calviție. În general, calviția este specifică bărbaților. Hippocrate scria că eunucii nu au calviție pentru că organismul lor nu mai produce testosteron.

În anul 1950, medicul James Hamilton a studiat cazul unor gemeni care aveau vârsta de peste 40 de ani. Medicul era contrariat de faptul că numai unul dintre cei doi avea calviție. Explicația a venit în momentul în care medicul a descoperit că unul dintre băieți suferise o castrație accidentală în copilărie. Ipoteza lui Hippocrate s-a dovedit a fi adevărată.

Mai târziu, studiile efectuate pe deținuți americani castrați din cauza unor fapte penale au confirmat ipoteza lui Hippocrate. Unul din doi bărbați suferă de calviție, iar la femei, două din zece. Testosteronul duce nu numai la calviție, ci și la apariția unui cartilagiu proeminent, numit mărul lui Adam.

Dacă a fost interesant, distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top