Titanicul, povestea unui vapor ”Nescufundabil”

Titanicul, povestea unui vapor ”Nescufundabil”

Titanicul a fost un vapor în jurul căruia mai multe întâmplări bizare, parcă desprinse dintr-o altă lume, s-au abătut. Evenimentul tragic este învăluit și astăzi în numeroase mistere, care nu au fost elucidate.

Chiar din primele zile, dispariţia Titanicului a fost împânzită de mituri şi legende. Pe lângă cele tradiţionale, la noi au ajuns şi versiuni fantastice.

În 1897, cu 15 ani înainte de dispariţia Titanicului, a ieşit de sub tipar carte necunoscutului jurnalist pe atunci, Morgan Robertson. Romanul sau prezicea moartea unui uriaş transoceanic cu numele „Titan”. Imaginaţia bogată a jurnalistului s-a dovedit a fi o prorocire de coşmar, care se potrivea cu faptele reale, începând cu numele şi echipamentele vasului şi terminând cu locul, timpul şi cauza catastrofei.

După tragedie, Robertson era considerat „diavol”, geniu negru, prevestitorul nenorocirii. Romanul sau a fost blestemat, iar autorului i-a fost refuzat dreptul la publicarea cărţilor. Dar în ziua în care măreţul Titanic îşi începea călătoria, nimeni nici măcar să se gândească la vreun roman-prorocire.

Toţi cei care urmau să călătorească cu vasul-minune se considerau aleşi


Toţi cei care urmau să călătorească pentru prima oară cu vasul-minune se considerau aleşi iar rudele şi fotografii îi priveau cu invidie de pe mal. Doar un singur marinar de pe Titanic, printr-o ironie a sorţii, avea cu el un exemplar al romanului lui Morgan Robertson. Pe măsură ce înainta în lectură, pe marinar îl cuprindea panică. Le-a povestit colegilor, dar aceştia deja erau cu un zâmbet larg pe buze. Era într-atât de speriat, încât atunci când vasul se afla în portul oraşului Southhempton, el a abandonat, şi prin asta şi-a salvat viaţa.

De asemenea, în ultima clipă, au refuzat să călătorească încă 55 de oameni. în această listă intra miliardarul John Morgan, deţinătorul ambarcaţiunii, subit declarat bolnav.

Titanic

A refuzat calalatoria şi un mare negustor Wood, a cărui soţie a primit o avertizare anonimă „dacă nu vreţi să vă pierdeţi soţul, atunci faceţi tot posibilul ca să-l răzgândiţi de la călătorie”. Restul care au refuzat au motivat asta prin diferite presimţiri ciudate dar puternice. Pe 15 aprilie 1972 (la 60 de ani după tragedie) radistul linkorului american „Theodor Roosvelt” primeşte un semnal SOS. Prin zgomotul din căşti răzbătea o voce îngheţată care chemă ajutor pentru Titanicul ce se scufundă.

Radistul Llyd Dethmer a crezut că a înnebunit. însă, pentru orice eventualitate, a transmis mesajul la ţărm. Cine ştie? Poate într-adevăr, cineva are probleme.

la semnalul SOS nu răspundeţi, continuaţi cursul stabilit


Răspunsul a fost foarte scurt şi calm : „la semnalul SOS nu răspundeţi, continuaţi cursul stabilit”. Abia în port căpitanului şi întregului echipaj le-a fsot arătat că demult scufundatul Titanic nu avea cum să trimită vreun semnal SOS. Ori radistului i s-a părut, ori cineva a făcut o glumă bună. însă Dhetmer a găsit straniu faptul că explicaţiile au fost oferite de serviciile speciale şi nu de conducerea maritimă. Aşa că a început cercetările. De la început, din pură curiozitate. Dar s-a adâncit atât de mult încât a ajuns la spitalul cu probleme neuropsihologice. Dar înainte de asta a reuşit să „dezgroape” multe lucruri interesante.

Dhetmer a căutat în arhive rapoartele colegilor săi radişti despre acelaşi lucru care l-a observat şi Lloyd. Anii în care au fost detectate semnale SOS erau 1924, 1930, 1936, 1942. A făcut un tabel sia observat, că fantomele radioefirului apăreau o dată la şase ani. În 1978 Lloyd aştepta intenţionat semnalul. şi a asigurat pe toată lumea că l-a primit.

Ce s-a întâmplat în 1984 şi 1990 nu se ştie. Nu există informaţii nicăieri. însă, în 1996, ziarul canadian „Sun” anunţa despre un alt semnal SOS primit de vasul canadian „Quebec”. Unii învăţaţi presupun că „în câmpul întinderii timpului s-a format un semnal-fantoma”, şi că pe el, cică, îl primesc vasele de atâta timp. şi dacă toate aceste nu sunt minciuni şi falsuri, ar trebuie să ne pregătim pentru SOS-ul din 2008.

Titanicul

O altă categorie de savanţi sunt hotărâţi că SOS-ul a „tăiat” timpul în două. Adică, semnalul putea fi recepţionat şi în 1906, şi în 1900. Dar, din păcate, pe atunci, un radio era ceva nu chiar atât de ieftin şi uzual. Popov l-a inventat în 1895. Însă, cei mai înflăcăraţi cercetători susţin că şi atunci semnalele era primite, doar că nu de radioaparatura ci de oameni. Mai specificat, de creierele lor. Anume aşa s-ar explica profeţia lui Morgan Robertson şi pesimtirile celor 55 ce-au refuzat călătoria.  Pare un episod de poveste, dar cum altfel de explicat semnalul primit de vasul „Carpatia” şi „Olimpic” la ora 23 : 17? Adică, asta ar însemna cu 23 minute mai devreme decât ciocnirea cu mortalul aisberg, care a avut loc la 23 : 40.

Semnalele fantomă


Dacă până acum toate descoperirile se reduceau la nişte semnale-fantome, destul de „nepalpabile”, atunci ceea ce a găsit Carl-Yorgen Huss, căpitanul vasului norvegian de pescuit este destul de material. În ziua de 24 septembrie, 1990, în nordul Atlanticului, la 340 de km sud-vest de Islanda, pescarii norvegieni au găsit o fată, ce ar arăta de 29 de ani, tremurând pe un aisberg. Numele ei era Winnie Cowts.
Căpitanul Huss a anutat oficialităţile de faţă găsită. Aceasta însă afirma că s-a salvat printr-o minune de la naufragiul Titanicului şi că este foarte îngrijorată pentru soarta celorlalţi călători…

Pentru această femeie timpul s-a oprit în tragica zi de 15 aprilie 1912, zi pe care o trăia emoţional atât de puternic de parcă nici n-ar fi existat aceşti 79 de ani! Pescarii nu puteau accepta aşa ceva. Noţiunile lor despre timp erau bulversate şi mai mult cu cât autorităţile norvegiene se convingeau că este complet sănătoasă psihic. însă, o trădau doar hainele. Aşa ceva purtau femeile „la modă”, la începutul secolului. Winnie era complet uimită şi nu trăda nicio urmă de prefacere. Dar cum este posibil aşa ceva?

În căutarea răspunsului, experţii au luat legătura cu oficialităţile maritime britanice. Londra a confirmat că miss Winnie Cowts din Southempton într-adevăr era pe lista călătorilor şi s-a aflat pe vapor.

„E ceva supranatural”


Lucrul cel mai straniu este că ea nu arata deoc de 108 ani, ci de 29! „E ceva supranatural”, afirmau cei 27 de doctori şi învăţaţi ce-au examinat-o. „Se pare că s-a aflat într-un fel de conservare a timpului. N-a îmbătrânit deloc”.

Iar aproape peste un an, la 9 august, 1991, vaporul de cercetări norvegian „Larsson Nayper”, la 365 km sud-vest de Islanda îl pescuieşte, după toate aparenţele, chiar pe căpitanul E. John Smith!

Nevătămat, dar cutremurat de cele întâmplate. Era îmbrăcat într-o uniformă excelentă, marca „White Star”. Salvatorii au procedat exact ca în cazul lui Winnie. L-au „predat” pe Smith autorităţilor de la Oslo, care l-au spus la o serie de examinări şi teste psihice. Le-a trecut cu brio pe toate. Era perfect sănătos. Atunci când s-au comparat amprentele din dosarele marinei britanice cu cele ale „reintorsului” a avut loc o foarte mare surpriză. Se potriveau în cele mai mici detalii ! Chiar dacă cei doi supravieţuitori se simt excelent, autorităţile (nu se ştie care) exclud total posibiltatea unui interviu chiar şi până astăzi! Toate acestea se fac sub pretextul readaptării la societate, cei doi încă mai cred că sunt în 1912…

Peste 3 ani, în 1994 deja, în aproape aceleaşi locuri (sud-vest de Islanda, 300-400 km) a fost găsită o fetiţă de 10 luni, aproape îngheţată, dar sănătoasă. De unde s-a luat acest bebeluş, care evident că nu poate să înoate la o aşa distantă de mal? De ce este încă în viaţă? Copilita plutea pe apă datorită unui colac de salvare aparţinând Titanicului… în cele întâmplate e greu de crezut dar totuşi cercetătorii acestui caz au găsit în arhive menţionarea necesară despre acest copil…

Majoritatea marinarilor ce trec prin locurile unde a pierit Titanicul susţin că văd un vas mare scufundându-se mereu… Unii zic că este fantoma Titanicului, alţii, puţin mai luminaţi – ca în momentul scufundării uriaşul transoceanic ar fi nimerit într-un „vârtej” al timpului… Oricum, Pentagonul deja a clasificat acest subiect, ca şi multe altele : Top Secret…

Titanicul, ”Nescufundabilul”


Ce faci când știi că în câteva minute vei muri? Te panichezi, devii agitat, nervos sau ești liniștit pentru că inevitabilul tot se va produce.

Cel mai bogat om de pe Titanic a fost John Jacobs Astor IV. În momentul tragediei, averea lui era estimată la 85 milioane de dolari, 2 miliarde în zilele noastre. În timp ce Titanicul se scufunda, Astor împreună cu prietenul său, scriitorul Jacques Futrelle, au fumat o ultimă țigară pe punte și au privit liniștiți dezastrul din jurul lor.

La fel de liniștiți și resemnați în fața morții au fost soții Straus. Isidor Straus era proprietarul celebrului magazin Macy. Pentru că soția sa, Ida, a refuzat un loc în barca de salvare, a rămas pe punte alături de soțul său unde au așteptat inevitabilul.

Scufundarea Titanicului a durat 2 ore și 5 minute, timp în care, orchestra a cântat neîncetat.

Rămășițele Titanicului


Rămășițele Titanicului au fost descoperite după 73 de ani, în anul 1985, la o adâncime de peste 3100 metri. La momentul producerii tragediei, apa din ocean avea o temperatură de -2 grade Celsius.

Titanic

Timp de două zile de la producerea tragediei, ziarele din întreaga lume au scris că nu există victime. După două zile, au început să fie publicate primele informații despre adevărata dimensiune a tragediei.

Titanicul era considerat unul dintre cele mai sigure și moderne vapoare, cu o lungime de 269 metri. În timp ce 700 de pasageri de la clasa a III-a trebuiau să utilizeze două băi, pasagerii de la clasa I călătoreau în opulență. Ei dispuneau de cafenele, ceainării, restaurante, piscine, săli de gimnastică și adevărate grădini unde se puteau plimba.

Titanicul mai era numit Nescufundabilul și avea 12 pereți etanși


Cu toate acestea, echipajul a fost luat pe nepregătite. După impactul cu icebergul, pe Titanic a fost un haos general, astfel încât, prima barcă de salvare a fost coborâtă după 60 de minute. Titanicul avea în dotare doar 20 de bărci de salvare, care nu au fost utilizate la capacitate maximă.

Cu toate că echipajul Titanicului fusese avertizat de șase ori în date de 12 aprilie 1912 de pericolul produs de gheața care se afla în derivă în nordul Atlanticului, avertismentele nu au fost luate în considerare.

Charles Joughin, brutar șef, a fost unul dintre supraviețuitori. El a declarat că a înotat timp de 2 ore în apele înghețate ale oceanului și a rezistat frigului, datorită unei mari cantități de whisky pe care o consumase.

Ca urmare a scufundării Titanicului, au murit 1500 de pasageri. Au fost recuperate numai 306 cadavre. La patru ore de la producerea tragediei, a ajuns nava Carpatheia, mult prea târziu pentru a salva vieți.

Titanicul trimite semnale SOS la fiecare 6 ani?


Lloyd Detmer, a lucrat ca operator radio pe USS Theodor Rosevelt și a fost primul care a primit un semnal SOS ciudat pe 15 aprilie 1972.

Detmer auzise în căști o voce neinteligibilă, cerând ajutor pentru pasagerii și echipajului de pe Titanicului. Când Detmer a raportat acest lucru superiorilor săi, i sa ordonat să nu răspundă la semnal, deoarece s-a presupus că este o glumă făcută de cineva.

Din curiozitate, Detmer a căutat înregistrările militare ale semnalelor SOS și a descoperit că alți operatori radio au primit acest semnal SOS de la Titanic în 1918, 1924, 1930, 1936, 1942, 1948 și așa mai departe, o dată la fiecare șase ani. Citind rapoartele colegilor săi, el a descoperit că toți au auzit vocea primului și ultimului căpitan al lui Titanic, Căpitanul Edward Smith, care a cerut ajutor.

Demeter a fost șocat de descoperirile sale și a încetat să cerceteze acest fenomen bizar și chiar a fost tratat pentru nevroză într-o clinică militară din Baltimore.

Titanicul – Cum este posibil?


Anchetatorii fenomenelor paranormale consideră că această tragedie, în care au murit peste 1500 de oameni, a generat o energie ciudată. Sufletele celor care au murit s-au transferat într-o buclă temporală și odată la 6ani revin cu mesajul de SOS.

În 1996, ziarul Toronto Sun a raportat că o nava din Quebec a primit aceleași semnale SOS fantomatice și aceasta a fost ultima dată când orice operator de radio a primit acest semnal.

Se pare că sufletele victimelor acestei uriașe tragedii și-au găsit pacea.

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)