În străvechea ţară a Făgăraşului, la câţiva kilometri de Perşani, între oraşele Braşov şi Făgăraş, se află satul Șinca Veche. La câțiva kilometri de acest sat, printre dealurile împădurite, departe de orice urmă de civilizație, se găsește Templul de la Șinca Veche sau Templul Dorințelor. Mai este cunoscut şi sub denumirile de Templul Ursitelor”,Grota de la Şinca Veche”,Mănăstirea Săpată în Stâncă” sauTemplul Extratereştrilor”.

Templul este format din cinci încăperi, în care se găsesc două altare, iar pe tavan există un horn prin care se poate vedea cerul. Pereții sunt desenați cu diverse semne, dar și cu texte într-o limbă uitată sau necunoscută. Aici se află un alt mister al locului: peretele altarului are inscripţionate un portret despre care se spune că este al Mântuitorului şi două simboluri care conferă unicitate acestui sălaş – o stea cu şase colţuri, hexagrama, cunoscută sub numele de Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon şi cercul Yin-Yang, ambele fiind două simboluri ezoterice, cunoscute în toate şcolile de misterii.

Pe baza acestor informații s-a încercat determinarea vârstei acestui templu. Nimeni nu a reușit să-i atribuie o vârstă reală, cu toate acestea există diverși specialiști care susțin că este de origine dacică sau chiar proto-creștină. Alte voci sunt de părere că templul este mult mai vechi de atât, având peste 7000 de ani vechime.

Se spune că acest templu este unul magic, unde energia pozitivă abundă și chiar dacă unele fenomene inexplicabile se petrec uneori, dorințele întotdeauna sunt îndeplinite celor care au inima curată.

Șinca Veche

Localizare

  • La 45 de km de Brașov și 22 Km de Făgăraș, la numai 3 km de satul Șinca Veche se află Așezământul Șinca Veche.
  • Lăcaşul de cult se găseşte lângă comună Şinca Veche, sub dealul Pleşu. Localitatea în sine se afla în centrul ţării la 30 de kilometri nord de Zarneşti, între Cocoaşa Persanilor la nord şi podul peste pârâul Bungetu la vest.

Vechime și datări

Complexul rupestru există de când lumea și pământul. Dacă ai întreba un localnic despre vechimea așezării el îți va spune că este acolo dinainte ca civilizația să se fi născut. O legendă locală spune că templul a fost sculptat în piatră cu circa 7000 de ani în urmă, în vremurile în care a fost întemeiat și „Templul Alb” de pe Insula Șerpilor. Există numeroase controverse cu privire la acest aspect, dar în cărțile de istorie, lăcașul de cult apare pentru prima dată în 2014.

Atunci, o scrisoare trimisă de către papa Inocențiu al III-lea din 1204, către episcopul latin din Oradea Mare, descrie această așezare rupestră. Din acest motiv, templul de la Șinca Veche a fost înscris în patrimoniul monumentelor feudale românești. Mănăstirea nu poate fi datată cu precizie, motiv pentru care s-au născut numeroase legende și speculații.

Șinca Veche

Sculptată la 1700?

Istoricii ne informează că mănăstirea a fost sculptată în stâncă în jurul anului 1700. Atunci a început persecutarea creștinilor din Transilvania și drept răspuns, aceștia au ales să-și facă o mănăstire în piatră, care nu putea fi dărmată. Oamenii din acele vremuri erau creștini convinși și nu doreau să-și schimbe religia. Printr-un gest suprem, cu eforturi supraomenești, au reuși să sape pur și simplu într-o stâncă. Are un altar, o turlă în interior, pe unde pătrund timid razele soarelui, şi două încăperi mici cu ferestre minuscule.

„Deasupra pronaosului e o scobitură rotundă, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea răzbește până la suprafața pământului. O deschizătură din această scobitură boltită era îndreptată spre naos, așa că ziua, aceste două despărțituri primeau lumina de sus, prin spărtura largă, care nu era înainte cu câțiva ani. În pereți, ici-colo, pot fi văzute scobituri puțin adânci, care au de cele mai multe ori formă circulară. Foarte probabil că altădată vor fi servit drept cadre de icoane”

scria Ștefan Meteș, un cercetător al vieții religioase din Transilvania 

O conscripție oficială din 1748 ne arată că în Șinca Veche erau două mânăstiri: una în partea de jos a satului pe pământul boieresc al călugărului bătrân și neputincios popa Manu, cu 4 călugări și 2 călugărițe
și cu această avere: 1 cal, 1 vacă cu lapte, 9 stupi, arător de cucuruz
și fânațe; cealaltă mănăstire în partea de sus a comunei, devenită apoi
Șinca Nouă.

Episcopul unit P.P. Aron spune la 1755 că aceste două mânăstiri sunt ocupate de ortodocși. În altă conscripție se vorbește despre cinci mânăstiri, care se numeau după locul unde erau adăpostite: la Trestioara, in Strâmba, in Valea Lărguță, pe Crețul. Mânăstirea și chiliile călugărilor de „pe Crețul“ erau făcute în stâncă.

Ce s-a întâmplat cu aceste mânăstiri, dintre care una a fost refăcută pe la 1779, ne spun preoții din Șinca Nouă: „la Crețu s-a aflat o peșteră în piatră cu călugări, unde s-a slujit sfânta liturghie…și în al 3-lea Iunie 1761 s-au ars schiturile și oamenii au ieșit din casele lor și s-au dus în Țara Românească.”

Același Ștefan Meteșne spune: „Din Șinca Veche, la câteva minute spre miazăzi, ajungi la dealul Pleșul. Pe versantul de apus al colinei, înspre pârâul Cetățuie, e o fostă mănăstire, scobită în gresie nisipoasă, foarte ușor de măcinat, chiar și numai frecând-o cu degetele. Peștera de la începuta trebuit să fie lărgită cu ciocanul, urme de ciocan se văd pretutindeni pe pereți. Azi e în stare rea, apa ploilor și gerul macină mereu din pereții ei, pavimentul e îngrămădit de această măcinătură.”

Cine a construit templul?

Chiar dacă oamenii de știință nu au putut să ofere un răspuns clar acestei întrebări, diverși clarvăzători s-au deplasat la Templul de la Șinca Veche pentru a încerca elucidarea misterului. S-a spus că are o vechime de peste 7000 de ani, iar cei care l-ar fi construit cunoșteau foarte bine să manipuleze gresia, materialul din care este construit templul. Pornind de la această problemă cumulată cu evenimentele stranii care se petrec la templu, cei mai mulți l-au atribuit fie unei civilizații extraterestre sau chiar unor oameni extrem de avansați din punct de vedere tehnologic dar și spiritual.

Nisipul fin din interiorul lăcaşului conține cristale de cuarţ şi siliciu folosite pentru a comunica dacă nu cu civilizaţii extraterestre, atunci cu Divinitatea sau cu fiinţe din alte dimensiuni.

Straniu mai este și faptul că pe dealul unde se află amplasat templul nu se poate cultiva nimic. Solul este radiat și nimeni nu își explică cauza. O legendă susține că în trecutul îndepărtat o navă extraterestră ar fi aterizat pe acest deal și astfel s-a radiat întreg pământul.

Șinca Veche

Fenomenele inexplicabile

Cei mai mulți dintre localnicii din Șinca Veche sunt de părere că de-a lungul timpului au fost martorii unor fenomene inexplicabile. Ei susțin că de nenumărate ori au auzit coruri de îngeri care parcă cântau în apropierea templului sau chiar anumite vindecări miraculoase s-au produs în preajma Templului Dorințelor. O bătrână povestea căo fetiţă mută din naştere a grăit în apropierea templului”, anunţându-şi tatăl că şi-a găsit vitele pierdute prin pădure:Sunt aici, tată!

Doamna Tamara M. din Timişoara, povestea că în timpul rugăciunii a început să vadă sfere luminoase şi fiinţe de lumină. Fotografiile celor care imortalizează locul sunt străbătute de globuri strălucitoare, de halouri şi de imagini luminoase care nu sunt vizibile cu ochiul liber în momentul fotografierii.

Primarul comunei, dl Radu Munteanu, povestea:” Fratele meu a fotografiat locul, iar pe fotografii au apărut nişte pete albicioase, ca nişte mingi de lumină.

Deseori în această zonă se petrec nişte fenomene bizare. O relatare aparţinând unui reporter, inclusă în paginile unei publicaţii locale,Monitorul de Braşov„, prezintă comportarea ciudată a camerei de luat vederi care pornea şi se oprea din înregistrare după bunul ei plac. Vizionând materialul filmat s-au observat imagini pe care cei prezenţi nu le văzuseră în peşteră în momentul filmării. Pe bandă apăreau nişte sfere de lumină şi chiar o siluetă învesmântată într-o mantie de culoare închisă, iar în plan îndepărtat o mână de lumină străvezie.

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!