Sunătoarea, planta farmacie care vindecă depresia și colecistul

Sunătoarea

Sunătoarea este una dintre cele mai vechi plante cunoscute de om. Aceasta este și în prezent utilizată în medicina alternativă sau tradițională și este folosită în special pentru tratarea afecțiunilor de colecist (bila) și pentru a reduce stresul.

Familia:  Hypericaceae”
Nume Hypericum perforatum
Numiri populare: pojarniță, regionalisme: drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare

Sunătoarea, scurt istoric


Denumită popular „iarba sângelui“ sau „floare de năduf“, sunătoarea a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru afecțiuni hepatice, dar și întărește inima sau ne ajută să depășim depresia și stările de anxietate.

Încă din celele mai vechi timpuri, oamenii cunoșteau beneficiile sunătorii. Prima mențiune scrisă a acestei plante, a fost realizată de medicul grec Eurifon, contemportan cu Hipocrate (460-370 i.C), care o denumea generic “yperikon”. Tot în Grecia Antică, sunătoarea a mai fost folosită într-un amestec cu peste 30 de plante, care era destinat tratării mușcăturilor de șarpe. Interesant este faptul că acest amestec chiar funcționa și astfel s-au salvat numeroase vieți.

646x404 9

Pe lângă acest aspect salvator, sunătoarea a mai fost utilizată și ca plantă medicinală pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Anticii i-au cunoscut toate proprietățile din cele mai vechi timpuri.

Amerindienii foloseau sunătoarea pentru a trata un număr mare de boli şi afecţiuni, şi aceste practici au fost adoptate, mai târziu, de către cei care au colonizat Americile.

Totuşi, la sfârşitul secolului XIX, sunătoarea era o plantă ignorată de majoritatea doctorilor şi botaniştilor, în ciuda multelor referinţe la această plantă. În secolul XXI, cu o istorie de peste 2000 de ani, sunătoarea începe să recapete interes şi acceptare din partea specialiştilor în botanica, ierbologie, medicina alternativă.

Leacuri din bătrâni

Iată ce leacuri cunoşteau strămoşii noştri pentru alinarea suferinţelor inimii. Pentru insuficientă cardiacă, se lua câte o linguriţă de miere, amestecată cu lapte sau brânză de vaci, de 2-3 ori pe zi.

Cine mesteca zilnic coajă de lămâie are o inimă mai sănătoasă. Sau un căţel mare de usturoi. Se toarnă apă peste boabe de ovăz (proporţia de 1:10) şi se lasă 24 de ore, după care se strecoară. Se bea câte 1/4 pahar de 2-3 ori pe zi.

Peste o linguriţă de flori de lăcrămioare se toarnă un pahar de apă clocotită. Se fierbe 10 minute, se lasă să se răcească, după care se strecoară. Se va lua câte o lingură, de 3 ori pe zi. 4 linguri de talpă gâştei peste care se toarnă 2 pahare de apă clocotită, se fierb la baie de abur timp de 15 minute, după care se lasă să se răcească şi se strecoară. Se mai fierbe până se ajunge la jumătate din cantitatea iniţială.

Se ia câte 1/3 pahar, de 2 ori pe zi, cu o oră înainte de masă. Se mai recomanda infuzii de frunze de mentă, pe stomacul gol, cu 1/2 oră înainte de masă, de cicoare mărunţita, de sunătoare, de fructe de păducel, coada şoricelului în amestec cu sunătoare şi flori de arnica.

Sunătoarea

Sunătoarea, proprietăți terapeutice


Atunci când vine vorba despre sunătoare, medicina alternativă sau tradițională o numește planta farmacie. Spectrul său vindecător este unul mare, dar în același timp, sunătoarea, în diverse sale forme, prezintă și câteva contraindicații.

Sunătoarea se poate folosi ca tratament adjuvant în următoarele afecțiuni:

  • diabetul
  • indigestiile și afecțiunile stomacale
  • colecistul – dischinezie biliară
  • stresul – una dintre cele mai silențioase boli ale prezentului, poate fi combătută cu ceaiul de sunătoare
  • insomnia
  • diferite tipuri de dependență – când vrei să te lași de fumat sau de băut bei ceaiuri e sunătoare
  • obezitatea pe find nervos
  • arsurile, vânătăile și unele răni

Ceaiuri – Infuzia de sunătoare se poate prepara din 200 ml de apă încălzită și un pliculeț de ceai de sunătoare sau două lingurițe de plantă mărunțită. În general, ceaiurile de sunătoare sunt cele mai folosite pentru că băute seara, înainte de culcare, conferă un somn relaxant și plăcut. La gust, ceaiul de sunătoare este neutru atunci când este băut fără niciun îndulcitor, așa cum se recomandă pentru orice tip de ceai medicinal.

Uleiuri – Este folosită ca analgezic, antiseptic, cicatrizant, decongestionant, antiiritativ, calmant al mâncărimilor şi în alte probleme ale dermatozelor. Uleiul din sunătoare lupta împotriva alergiilor, eczemelor, iritaţiilor; fierii leneşe, a pietrelor la vezica, a durerilor de cap. Acest ulei se aplică pe piele în caz de alergie, arsuri (inclusiv solare), eczeme, iritaţii. Unguentul din flori calmează, fiind extrem de util în diminuarea suferinţelor, dar şi pentru vindecarea arsurilor de gravitate mică şi medie (inclusiv cele solare)i

. Pentru combaterea mâncărimilor pielii li a usturimii se adăugă în unguentul de sunătoare zece picături de ulei volatil de mentă, efectul este imediat şi de lungă durată. Infuzia de plantă este bună în caz de gingivite, afte, abcese dentare, rana, sub formă de gargara.

Tincturile – Tinctura de sunătoare se poate prepara în casă, după rețeta clasică a oricărei tincturi. Într-o sticlă, sau un borcan se pun două, trei mâini de plantă, după care se toarnă un litru de alcool. Alcoolul trebuie să aibă o gradație mai mare, se recomandă peste 40 de grade. Se lasă la macerat 2-3 săptămâni, după care se poate administra ori de câte ori este nevoie. De asemenea, tinctura se poate cumpăra de la magazinele naturiste sau de la farmacii. Curele cu tincturi nu trebuie să depășească 3 săptămâni și se recomandă să se pună câteva picături într-un pahar de apă, de 3 ori pe zi.

De asemenea, sunătoarea mai poate exista și sub formă de unguent, care este excelent pentru piele, sau pulbere.

Sunătoarea alungă depresia și anxietatea

Depresia este o boală pe care o putem alunga cu tinctura de brânca-ursului, câte o linguriţă de 3-4 ori/zi, în cure de 2-3 luni. Infuzia (o linguriţă/cana) de măghiran caldă este indicată mai ales când apare proastă dispoziţie. Este euforizanta şi înviorează rapid, dar nu se fac cure. Se bea atunci când este nevoie.

În cazuri de insomnie, ajuta busuiocul cu sunătoarea, în cantităţi egale. Se iau 3-6 linguriţe/zi de pulbere, cu puţină apă, timp de o lună, pe stomacul gol.

Aceleaşi efecte le au şi ceaiurile de talpa-gâştei cu sovârf şi hamei, ceaiul de sunătoare (2-3 căni/zi), coada-şoricelului cu coada-calului şi urzică (o cană dimineaţa şi una seara), maceratul de cicoare (o linguriţă/litru apă rece timp de 12 h, apoi se încălzeşte şi se strecoară), câte două căni/zi. Băile de şezut cu coada-calului sunt foarte indicate, la fel cele de sunătoare sau cimbru.

Frecţiile cu bitter suedez fac minuni. Tot pentru depresivi, sunt bune cataplasmele de argila călduţe alternative pe ceafă, frunte, coloana vertebrală.

ulei 1108865684

Contraindicații – sunătoare


În asociere cu diferite medicamente (antidepresive, antiastmatice, hipotensive, hipocolesterolemiante, contraceptive orale) poate diminua efectul terapeutic al acestora, deci nu începeţi un tratament cu sunătoare, în cazul în care urmaţi şi un tratament clasic, decât după ce aţi cerut sfatul unui fitoterapeut.

În caz de administrare prelungită (peste 2-3 luni fără pauze) pot apărea reacţii averse: colici, diaree, nevralgii, tulburări de somn, alergii cutanate, anxietate, disfuncţii erectile, gură uscată, migrene.

Femeile însărcinate, dar şi cele care alăptează trebuie să evite tratamentele cu sunătoare. La fe şi persoanele cu sindrom bipolar sau Alzheimer.

Curiozități despre sunătoare


  • un studiu realizat de specialiștii americani a demonstrat că sunătoarea este un excelent medicament atunci când vine vorba despre depresie și anxietate
  • organizaţia Medicines and Healthcare products Regulation Agency (MHRA) din Marea Britanie a înregistrat până în prezent 20 de cazuri în care se bănuiește că sunătoarea a eliminat efectul anticoncepționalelor și a înlesnit sarcina.
Scroll to Top