Ștefan cel Mare, 8 lucruri controversate despre domnitor

Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare a fost una dintre cele mai ilustru figuri ale istoriei românești. Cu o domnie de peste jumătate de veac, despre domnitor s-au scris numeroase cărți și articole. Venirea sa la tron coincide cu cucerirea Constantinopolului de către otomani, fapt care a influențat în mod decisiv istoria țărilor românești, cât și cea a Europei.

Ștefan a știut cum să facă față acestei situații tulbure. A reușit să câștige războaie importante și a făcut alianțe, care l-au ajutat să domnească în echilibru. În ziua de astăzi, este foarte dificil să scrii despre el ca să nu repeți ceea ce au spus alții. Cu toate acestea, există numeroase fapte care au fost relatate în mod eronat. Pentru a face lumină cu privire la aceste fapte, vă prezint unele dintre cele mai controversate fapte despre Ștefan cel Mare.

Sabia lui Ștefan cel Mare este la Istambul

Oricine își poate imagina că Ștefan a avut mai multe spade de-a lungul vieții sale. Nu a avut doar una singură, așa cum sugerează unele texte. Cu toate acestea, una dintre săbiile sale se află la Istambul. Cum a ajuns acolo? A fost oferită drept cadou sau ca semn de supunere de unul dintre urmașii lui Ștefan. Turcii au păstrat-o și este adevărat că și în ziua de astăzi acea sabie se află la Istambul. Singura corecție este că nu este vorba despre singura sa spada, ci despre una dintre ele.

 Bătălia de la Vaslui

646x404 10

Cărțile de istorie, cât și filmele comuniste, au creat ideea că această bătălie a fost câștigată de Ștefan doar cu ajutorul moldovenilor săi. Comunismul a dorit inocularea idei de patriotism și din acest motiv a omis să spună că armata domnitorului moldovean era formată și din alte naționalități:

  • luptători secui (5.000)
  • poloni (2.000)
  • maghiari
  • mai mulți luptători lituanieni, după cum specifică anumite cronici din aceeași țară

De partea cealaltă, armata turcă era formată din 120.000 de soldați, conduși de beilerbeiul Rumeliei, Soliman.

Eroul creștinătății

stefan cel mare 1 0

Una dintre cele mai stranii idei, cu care am fost îndoctrinați a fost că Ștefan cel Mare a păzit porțile Europei de furia turcilor. Acest fapt este unul fals, pentru că oricine se uită pe o hartă, poate vedea că turcii nu aveau nevoie să treacă prin Moldova pentru a ajunge în Europa. Drumul prin Moldova îi ducea în Polonia, cu care, surprinzător sau nu, aveau relații de pace.

Mai mult de atât, Papa Sixt al VI-lea într-o bulă emisă în ianuarie 1477 îl va numi pe Ştefan “atlet al lui Cristos”. Acesta nu a fost un epitet adresat doar lui Ștefan, așa cum mulți ar putea să creadă. Există numeroși istorici care fac legătura între acest epitet și ideea că Ștefan cu armata sa au apărat porțile Europei. Dar trebuie să precizăm că epitetul era folosit pentru descrie un om curajos, care a avut anumite realizări importante. Numeroși au fost cei care au fost caracterizați prin această sintagmă de la Vatican.

Cine are curiozitatea să examineze documentele papale va vedea că expresia de atlet al creştinismului sau al lui Cristos este o sintagmă des întâlnită şi nicidecum un epitet special oferit lui Ştefan. Mai mult chiar, tot atlet al lui Cristos fusese numit Iancu de Hunedoara şi câţiva ani mai târziu şi fiul său, Mathias Corvin.

Ștefan, prieten bun cu Vlad Țepes?

stefan cel mare si vlad tepes erau rude dar se urau de moarte

Inițial se poate spune că cei doi au fost prieteni. La începutul domniei lui Ștefan cel Mare, a fost ajutat de Vlad Țepeș cu 6000 de oameni, pentru a câștiga bătălia de la Doljești (1457), împotriva lui Petru Aron.

În acea vreme, prieteniile între conducători erau foarte rare sau chiar inexistente, pentru că fiecare urmărea scopurile țării sale. Așadar, existau alianțe și nimic mai mult. Ceea ce cărțile de istorie omit este faptul că între Ștefan și Vlad Țepeș s-a dat o luptă aprigă. Miza a fost cetatea Chilia pe care o deţinuse Alexandru cel Bun, bunicul lui Ştefan. De ce era atât de atractivă această cetate? Pentru că acolo era un punct strategic al comerțului. Atât otomanii, cât și Ștefan sau Țepeș au vrut să dețină controlul asupra acestui nod economic, cât și controlul asupra comerțului din Marea Neagră. Este vorba despre taxe și surse de venit extrem de mari.

În 1462, Țepeș a încercat să asedieze Cetatea Chilia. Cine credeți că se afla printre aliații turcilor?  Ştefan cel Mare care sprijinit de flota otomană asediază în acel an 1462, cetatea Chilia. Faptele sunt consemnate de cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil de la care aflăm că asediul nu a reuşit. De aici avea Ştefan să se aleagă cu o rană la picior, produsă de o ghiulea, rană ce avea să-l chinuie tot restul vieţii.

A fost un învingător în fața turcilor?

Răspunsul este că nu. Chiar dacă Ștefan a câștigat numeroase bătălii în fața otomanilor, bilanțul nu este unul favorabil. De ce? Majoritatea istoricilor susțin că după pierderea controlului Mediteranei orientale, principala rută de comerț a fost cea care trecea prin Marea Neagră. Așadar, punctul cheie sau interesul asupra acestei rute a fost atât din partea moldovenilor lui Ștefan, cât și din partea otomanilor.

De aici caravanele treceau prin Moldova și ajungeau pe teritoriul polonez. Ștefan a înțeles rapid că pentru a-și consolida poziția, trebuia să controleze cetățile Balta Albă și Chilia. Numai că lucrurile au luat o întorsătură stranie, pentru că în 1484, turcii cuceresc Chilia la 15 iulie şi Cetatea Albă la 9 august. Aceste două cetăți rămân sub controlul Imperiului Otoman și Ștefan nu va mai putea să le mai cucerească niciodată. În acest fel, domnitorul Moldovei pierde șansa să colecteze sume impresionante de bani din taxele percepute pe această rută comercială.

Ștefan preferă să facă pace cu otomanii, după tentativa nereuşită din 16 noiembrie 1485 de a recuceri Chilia. Așadar, bilanțul financiar este unul negativ și turcii câștigă bătălia strategică împotriva lui Ștefan. Cu toate acestea, nu putem să minimalizăm realizările militare ale lui Ștefan în războaiele cu turcii.

Portret votiv Voronet

A avut Ștefan mai multe amante?

Unul dintre cele mai comune mituri despre Ștefan este că a avut numeroase soții și amante. Dacă este un mit sau o realitate, nimeni nu poate spune cu exactitate. Scrierile străvechi menționează că domnitorul a avut mai multe soții, dar istoricii explică că acest fapt a avut o însemnătate strategică și politică. Domnitorul a fost nevoit să facă mai multe alianțe, motiv pentru care și-a luat soțiile din diverse zone.

O enumerare scurtă ne spune că a avut 4 soţii: O anume Maruşca, Evdochia de Kiev, Maria de Mangop şi Maria Voichiţa. Cât priveşte aventurile, printre cuceririle consemnate de cronicari se numără o anume Călţuna din Brăila şi o pescăriţă pe nume Maria din Hârlău. 

Cum arăta Ștefan cel Mare?

Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, au început să apară primele tablouri și statui cu Ștefan. Artiștii vremii, printre care și  Constantin Lecca şi ale pionierului fotografiei Carol Popp de Szathmary, l-au înfățișat pe domnitor după bunul plac. Nu au avut foarte multe surse de inspirație, motiv pentru care au ales să-l portretizeze cu barbă. Acest aspect pare să fi fost unul eronat, pentru că se pare că domnitorul nu a purtat niciodată o barbă atât de lungă.

Conform majorităţii cercetătorilor, adevăratul chip al domnitorului este acela care apare în Tetraevangheliarul de la Humor din anul 1474.

O descriere fascinantă a domnitorului a fost realizată de Grigore Ureche, care îl caracteriza:

„Fost-au acest Ştefan Vodă un om nu mare de statu,mânios şi de grabă varsatoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâia fără giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter; unde era nevoie, însuşi se vârâia, că văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze, şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde îl biruia alţii, nu pierdea nădejdea, că ştiindu-să căzut gios să rădică de-asupra biruitorilor”.

stefan cel mare 650x433 1

Ștefan cel Mare și Mănăstirea Putna

Un alt mit împământenit în cultura modernă este că Ștefan a avut o viață, care s-a bazat pe războaie și ctitorirea mănăstirilor. Este dor un mit, pentru că perioada de domnie a lui Ștefan se poate împărți în două, atunci când vine vorba despre construcții.

În prima perioadă a realizat mai multe cetăți, care aveau rolul de a asigura apărarea Moldovei. Epoca cetăţilor se întinde pe o perioada de 30 de ani între 1457-1487. Epoca mănăstirilor vine imediat după această perioadă și se întinde până dincolo de moartea sa.

Potrivit documentelor, lucrările au început în 1466 şi s-au încheiat în 1469. Cronicarul Nicolae Costin ne-a lăsat moștenire un aspect important cu privire la fondarea mănăstirii Putna. El spunea că legendarul fondator al Moldovei, Dragoș-vodă a construit un lăcaș de cult la Volovăț. Această mănăstire a fost mutată de Ștefan cel Mare la Putna.

Pe la jumătatea secolului al XIV, urmaşii lui Dragoş sunt alungaţi de Bogdan şi după părerea istoricilor el este cel care ar fi pus bazele lăcaşului religios de la Putna. Cu toate acestea, Putna a fost mănăstirea de suflet a lui Ștefan, loc în care se află înmormântat domnitorul și familia acestuia.

Scroll to Top