Statuia Libertății este poate cel mai recunoscut simbol american. O femeie, care ține în mână o torță reprezintă speranța pentru toți cei care ajung pentru prima dată pe pământ american.

Milioane de oameni o văd în fiecare an, dar puțini sunt cei care îi cunosc povestea cu adevărat. Un adevărat simbol american, Statuia Libertății ascunde o istorie secretă, dar și numeroase legende urbane.

Istoria Statuii Libertății

Povestea oficială a acestei statui a început în 1875 în Franța, unde sculptorii Frédéric-Auguste Bartholdi și Gustave Eiffel s-au reunit pentru a proiecta statuia și cadrul de fier care să o susțină. Cei doi au lucrat la ea timp de 9 ani, după care au trimis-o spre New York, unde urma să fie asamblată. Cele 350 de bucăți au fost asamblate în patru luni, pentru ca în ziua de 28 octombrie 1886 să fie dezvăluită publicului.

Se spune că femeia libertății, adică statuia, a fost modelată după zeița romană a libertății, Libertas. Statuia a fost dăruită de francezi americanilor cu ocazia comemorării a 110 de ani de la câștigarea independenței Statelor Unite ale Americii, dar și ca simbol al abolirii sclaviei.

Un dar pentru Egipt

Statuia Libertății

Istoria din spatele istoriei oficiale prezintă Statuia Libertății ca un dar pentru Egipt. Ea fusese destinată Egiptului, dar lucrurile au luat o întorsătură dramatică și în cele din urmă a ajuns în Statele Unite ale Americii.

Bartholdi, unul dintre creatorii săi, a fost fascinat de Egipt și monumentele antice din această țară. După o perioadă petrecută în țara piramidelor, Bartholdi a dorit să realizeze o statuie măreață, care să fie plasată pe canalul Suez. Aceasta trebuia să țină în mână o făclie, care să ilumineze simbolic, drumul marinarilor. Statuia trebuia să prezinte o femeie din Egipt, îmbrăcată în haine tradiționale. Lucrările au început, dar conducătorul Egiptului din acea vreme ajunsese la fundul sacului și nu și-a mai permis o lucrare în valoare de 600.000 de dolari.

În acel moment, Bartholdi și-a schimbat optica și a modificat unele elemente decorative ale statuii ca să semene cu zeița Libertas. El i-a modificat rochia și i-a schimbat lampa cu o torță. Mesajul pe care îl purta statuia era unul al libertății, motiv pentru care artistul a reușit să strângă fonduri pentru a-și termina opera. În acest fel, Statuia Libertății se năștea și devenea un simbol pe care Franța îl dăruia Statelor Unite ale Americii.

Implicarea francmasonilor

Mulți cred că există o altă fațetă a poveștii cu Statuia Libertății, care are de-a face cu organizația secretă a francmasonilor. Această poveste, care nu poate fi probată în niciun fel, spune că de fapt masonii francezi au plătit costurile de construcție ale statuii și a fost un dar al lor pentru frații masoni din Statele Unite ale Americii. Mai precis, de la masonii din Marele Orient al Franței.

Cei care susțin această versiune a poveștii sunt de părere că statuia a fost dăruită să comemoreze centenarul primei Republici Masonice. 

Statuia Libertății poate simboliza „Torța Iluminării” sau „Torța Flăcării Rațiunii”, care simbolizează: „Libertatea Iluminând Lumea”. 

Și pentru ca această teorie să prindă contur, cei care o susțin, ne îndeamnă să privim simbolurile masonice, care se regăsesc pe statuie.

Bartholdi a fost el însuși francmason și, potrivit unui articol al autorului și lectorului belgian Robert Bauval , „analogia„ torței ”este foarte interesantă. Statuia originală a lui Bartholdi destinată canalului Suez, trebuia să poarte și o torță destinată să simbolizeze „Orientul care arată drumul”.

„Marele Orient” este numele lojei masonice franceze, din care făcea parte Bartholdi. Există o altă „torță” similară care a jucat un rol ciudat în Revoluția Franceză.

Data de 14 iulie a fost aleasă pentru a fi sărbătoare naţională a Franţei la 6 iulie 1880, la propunerea deputatului de Sena, Benjamin Raspail. Ziua a fost sărbătorită începând cu seara de 13 iulie, în localităţile franceze organizându-se parade cu torţe iar a doua zi, pe 14, clopote sau salve de tun anunţau parade militare urmate de mese, spectacole, jocuri sau focuri de artificii. După anii de austeritate ai Primului Război Mondial, Ziua naţională a Franţei a fost celebrată ca zi a victoriei (1919), la fel şi după Al Doilea Război Mondial, pe 14 iulie 1945. 

Indiferent de teorii, Statuia Libertății este un simbol al libertății, de care toți oamenii ar trebui să se bucure.

Statuia Libertății

De ce este verde Statuia Libertății?

Statuia Libertății este un reper faimos cu o culoare verde-albastru iconic. Cu toate acestea, nu a fost întotdeauna verde. Când statuia a fost dezvăluită în 1886, era o culoare maro strălucitoare. Până în 1906, culoarea a devenit verde. 

Motivul pentru care Statuia Libertății a schimbat culorile este faptul că suprafața exterioară este acoperită cu sute de foi subțiri de cupru . Cuprul reacționează cu aerul pentru a forma o patină sau verdigris. Stratul de verdigris protejează metalul de bază împotriva coroziunii și degradării, motiv pentru care sculpturile din cupru, alamă și bronz sunt atât de durabile.

La baza statuii este gravat mesajul „Trimiteţi pe-ai voştri sărmani, oropsiţi, pe cei în genunchi suspinând „Libertate!”, pe voi, fără casă, de-acasă goniţi, săraci ce-a lor tara nu-i mai încape. Făclia speranţei vă cheamă, veniţi!”, după poemul „Noul Colos”, de Emma Lazarus.

Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!