Răscoala de la 1784

Silas, cine a fost cel de-al patrulea căpitan al Răscoalei din 1784?

Răscoala de la 1784 sau Răscoala lui Horea Cloșca și Crișan ascunde un secret imens, care din motive necunoscute a fost omis de cărțile de istorie. Este vorba despre un al patrulea membru conducător al acestei răscoale, care i-a instruit pe cei trei cum să acționeze.

Nu este vorba despre o teorie conspiraționistă, ci despre informațiile prezentate de istoricul brașovean Silvestru Moldovan, care ne reamintește de cartea (N. Cartojan, Cronicari și istorici români din Transilvania – Școala Ardeleană, Craiova,1911), în care este dezvoltată legătura lui Horea cu societățile secrete, de tip masonic, care activau la Viena.

Cărțile de istorie din secolul al XIX-lea îl prezintă atât pe Horea, cât și pe tovarășii săi (Cloșca și Crișan) ca fiind membri ai unei societăți secrete, numite Ordinul Interior. Din acest punct de vedere, răscoala din Munții Apuseni ar fi fost inițiată și realizată la ordinul societății secrete de la Viena. Drept reprezentat sau maestru al celor trei eroi din 1784, a existat un spiritus movens, care a gândit cu lux de amănunte cum va decurge răscoala.

Răscoala de la 1784

Atunci când cei trei ai fost arestați, ei nu au recunoscut că a existat și un al patrulea membru, dar di declarațiile lor s-a dedus că acesta a existat și a dispărut pentru totdeauna atunci când răscoala a început.

Căpitanul mason, o enigmă imposibilă

Una dintre cele mai interesante declarații ale lui Horea este cea care se referă la momentul premergător răscoalei. El a umblat cu un necunoscut prin satele Bucium și Musca, unde a vorbit cu poporul despre neajunsuri și o potențială răscoală. Horea îi purta un mare respect și atunci când l-a prezentat oamenilor, l-a numit căpitan.

În satele din Munții Apuseni nu l-a recunoscut nimeni, dar țăranii care l-au văzut susțineau că era un om în etate, trecut de 50 de ani, foarte înalt și negricios la față. Pe cap purta un chipiu de soldat, la brâu avea două pistoale și era încins cu o sabie. Se crede că se numea Salis și că era membru al armatei austriece, dar aceste informații nu au fost niciodată probate.

Cine să fi fost acest Salis? Aceasta este întrebarea l-a care s-au chinuit să răspundă istoricii vremii. Cert este că făcea parte din același ordin masonic ca și Horea și el era cel care dădea ordinele. În momentul în care a început răscoala el s-a retras în umbră, așa cum lucrează întotdeauna masonii, și nu s-a mai auzit niciodată despre el.

Acest al patrulea membru al răscoalei din 1784 nu a fost niciodată identificat, dar cu toate acestea s-au născut numeroase întrebări cu privire la originea sa și la rolul dramatic pe care l-a jucat în această răscoală. Interesant este faptul că încă o dată ne confruntăm cu implicarea masoneriei într-o luptă care are scop răsturnarea unor valori sociale.

Loja Sfântului Andrei

În data de 15 mai 1767, opt tineri sași din Transilvania reveniți de la studii din Germania, au fondat la Sibiu Loja Sfântului Andrei, prima lojă masonică de pe teritoriul Ardealului. Masonii își alegeau noii membrii fără să țină cont de originea etnică sau de religia acestora.

La acea vreme, în Transilvania erau 147 de masoni catolici și opt ortodocși. Despre Horea eroul moților din Apuseni se spune că a fost mason. Horea era prieten cu Ignatius Born, unul dintre apropiații împăratului Iosif al II-lea. Born l-a prezentat împăratului pe Horea și l-a introdus în rândul grupurilor masonice.

Răscoala de la 1784

Horea știa să scrie și să citească și frecventa cercurile artistice din casa lui Born. Un mister nedezlegat nici până astăzi este prinderea lui Horea în pădurea Soracetului din Munții Gilăului, undeva lângă Albac.

În momentul arestării, Horea a scos din sân câteva manuscrise pe care le-a aruncat în foc. Misterul se adâncește și mai mult atunci când unii istorici afirmă că Horea ar fi fost ultimul inițiat în cultul dacilor. Ipoteza nu pare una fantezistă, dacă ținem cont că moții sunt urmașii direcți ai dacilor.

În momentul în care a fost omorât, Horea a declarat că îi iartă pe cei șase țărani care l-au trădat. În 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, au fost executați prin tragere pe roată Horea și Cloșca. Pentru execuția lor au fost aduși, sub drastică poruncă împărătească, câte trei oameni bătrâni și trei tineri din 417 sate.

Mai întâi a fost executat Cloșca, după ce a primit 20 de lovituri. În tot acest timp, Horea asista la morbidul spectacol. A urmat Horea căruia i-au fost aplicate patru lovituri în picior, după care un țigan pe nume Rakoczi l-a lovit cu opt lovituri în piept. Organele au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpul a fost tăiat în patru părți care au fost puse în țeapă în comitatele din Alba și Hunedoara, pentru intimidarea poporului.

Cine a fost Horea?

Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea,  a fost, alături de Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu(Crișan), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, încredințat de câteva sate din Țara Moților să prezinte plângerile lor în fața împăratului austriac Iosif al II-lea. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1784. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului.

Știai care a fost viziunea lui Antonescu asupra istoriei? Aici găsești răspunsul!

Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișans-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata, la 28 februarie 1785.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *