Sfântul Graal

Sfântul Graal, artefactul creștin cu puteri misterioase

În religia creștină Sfântul Graal este considerat un pocal din care Iisus a băut la Cina cea de Taină. Odată cu trecerea timpului, acest pahar nu a devenit doar un simbol al credinței, ci a fost însușit cu diverse puteri magice. Astfel a devenit unul dintre cele mai râvnite artefacte și a devenit căutat obsesive de numeroși oameni importanți.

Poetul german Volfram von Eschenbach susţine, într-o lucrare apărută în secolul al XIII-lea, că Graalul a fost realizat din piatra filozofală (Lapis exilis), o piatră pură căzută din cer.

Poetul francez Chretien de Troyes, scria pe la sfârşitul secolului al XII-lea, că Potirul nu ar fi altceva decât o tavă “fermecată”, pentru că din lucrarea “Moartea lui Arthur”, scrisă de englezul Thomas Malory să aflăm că Sfântul Graal era un vas de împărtăşanie la care nu are acces decât un iniţiat. Neexistând încă dovezi istorice concrete, părerile şi presupunerile despre existenţa Potirului Sfânt, continua să înfierbânte imaginaţia oamenilor de ştiinţă.

De asemenea, Hitler a făcut o obsesie pentru acest obiect mistic și unele zvonuri susțineau că Sfântul Graal l-a ajutat să ajungă dintr-un simplu soldat conducătorul unei națiuni puternice.

Pentru că vasul nu a fost găsit niciodată, numeroși arheologi i-au atribuit un aspect metaforic. Lucrurile tind să ia o întorsătură stranie pentru că arheologii spanioli au anunțat că l-au descoperit. Ei cred că potirul se află într-o biserică din Leon, oraș din nordul Spaniei.

Pe parcursul ultimilor ani, o echipă de specialiști a cercetat istoria acestui vas și a ajuns la concluzia că tocmai au descoperit Sfântul Graal. Concluzia se bazează pe descifrarea a mai multor documente egiptene. Acestea descriu cu lux de amănunte paharul folosit de Iisus, dar și drumul pe care l-a urmat acesta.

Cum arată potirul?


Dincolo de disputele şi speculaţiile ce au loc pe marginea originii şi formei acestui obiect mistic. Majoritatea istoricilor au căzut de acord că Sfântul Graal este o cupă cu gura larg deschisă despre care unii spun că ar fi realizată dintr-o piatră preţioasă extrem de rară sau dintr-un metal obişnuit, fără însemne deosebite, dar care ar avea puteri miraculoase.

O altă parte a istoricilor este de părere că Sfântul Potir nu este material, ci reprezintă doar căutarea absolută. Există şi opinia că acesta ar fi un obiect ce-şi schimbă în permanenţă formă pentru a nu fi găsit decât de cel vrednic.

Unde este ascuns Potirul Sfânt?


Comunitatea ştiinţifică se afla într-o continuă căutare. Dacă ar fi să dăm crezare unei echipe de arheologi scoţieni, Sfântul Graal s-ar putea afla îngropat sub abaţia sau sub turnul din orăşelul scoţian Kilwinning.

După cum citim într-un articol semnat de istoricul A.J. Morton, în micul orăşel au început să apară ca ciupercile după ploaie, tot mai mulţi străini care se afla în căutarea Sfântului Graal. Morton şi-a exprimat îndoială că legenda care circulă ar fi reală şi nu crede în existenţa fizică a cupei.

În acelaşi timp, mulţi dintre arheologi sunt de părere că Scoţia ascunde, în partea de sud, multe mistere neelucidate încă. O altă locaţie unde arheologii presupun că ar fiascuns” potirul este oraşul Edinburgh, mai precis în zona capelei Rosslyn.

Acest loc îl găsim amintit şi în romanul Codul lui Da Vinci, semnat de Dan Brown, folosit ca sursa de inspiraţie de mulţi dintre căutătorii Graalului. Teoriile abundă în ceea ce priveşte localizarea obiectului din care s-ar fi servit Mântuitorul în timpul Cinei cea de Taină. Într-un articol viitor vom aminti câteva dintre acestea.

„Pergamentele susțin că Sfântul Graal a fost luat de către musulmani din Ierusalim și a fost dus la Cairo. La scurt timp, paharul sacru a fost trimis la Denia, pe coasta mediterană a Spaniei, în schimbul unei cantități importante de hrană. În Evul Mediu, o mare parte a Spaniei a fost sub dominație musulmană, iar potirul a intrat în posesia regelui Ferdinand I de Castilia.”, sunt de părere Margarita Torres și José Ortega del Río, doi specialiști spanioli.

Unele zvonuri susțin că Vaticanul este la curent despre existența Sfântului Graal în biserica din Spania și în 2006, când Papa Benedict a vizitat orașul Leon a stat la masă având în față sfântul potir.

Această teorie șocantă emisă de arheologii spanioli pune pe jar întreaga comunitate creștină. Incriminează Vaticanul pentru că ascunde lucruri extrem de importante care ar putea să schimbe percepția asupra adevărului suprem.

Obsesia naziștilor pentru Sfântul Graal


Cine, când și pentru ce a transportat bucăți de piatră, de 200 de tone, pentru a realiza o grotă în Munții Caucaz?

Cercetările au continuat și au fost descoperite tuneluri și puțuri de mare adâncime. Intrarea în grotă este marcată de simbolurile svasticii gravate în piatră și de data 28 octombrie 1942. Se crede că grota a fost construită de către naziști, la ordinul lui Himmler. Grota conduce la tuneluri și puțuri care au fost construite acum câteva mii de ani.

În interiorul acestor tuneluri a fost descoperită o adevărată necropolă. Specialiștii ruși susțin că reprezentanți ai misterioasei organizații SS, Ahnenerbe, Patrimoniu Ancestral, au făcut descoperirea acestei grote.

Această organizație a fost fondată la ordinul lui Himmler și avea drept obiectiv descoperirea Sfântului Graal. Grota este o parte a unui oraș subteran. Pereții grotei sunt asamblați cu aceeași tehnică utilizată la piramidele din Egipt. Suprafața este foarte netedă, iar pietrele par a fi tăiate cu un laser special.

Ceea ce este ciudat este faptul că toate sunetele care se produc în interiorul grotei se amplifică. Specialiștii ruși afirmă că grota este un fel de amplificator, iar în interiorul său au fost descoperite unde de origine necunoscută.

Specialiștii consideră că această grotă are caracteristici similare cu piramidele din Egipt, în ceea ce privește amplificarea sunetelor, emiterea de unde și energie.

Himmler în căutarea Sfântului Graal

Organizația Ahnenerbe a devenit celebră în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când Himmler, pasionat de esoterism, i-a conferit deschiderea de a studia paranormalul, esoterismul, astrologia, rasa indo-europeană nordică, antropologia rasială.

Reprezentanții acestei organizații au făcut studii în diverse colțuri ale lumii. Ei au venit și în România, studiind platoul Bucegi și chiar descoperind forme de energie necunoscute. Ei erau convinși că Tibetul este leagănul umanității și al rasei ariene. Din această organizație făceau parte 137 de oameni de știință naziști care timp de mai mulți ani au desfășurat numeroase studii și experimente.

Printre teoriile susținute de acești cercetători a fost și aceea conform căreia Pământul este gol în interior și este locuit de către civilizații mult avansate.

Căutările lor s-au realizat în Caucaz, Himalaia, Antarctica, Carpați. În Polonia, acești cercetători au desfășurat un proiect numit Die Glocke, Clopotul, care se dorea o construcție anti-gravitațională și urma să simuleze viața din interiorul Pământului.

O altă obsesie a lui Himmler a fost găsirea Sfântului Graal, potirul din care a băut Iisus la ultima sa masă. Se presupune că acest potir are puteri miraculoase și că el ar fi aparținut lui Abraham, fondatorul poporului evreu.

Putem înțelege toate căutările pe care reprezentanții organizației le-au desfășurat în toți munții din lume, considerați sacri. Munții ascund mistere nebănuite, putem vorbi despre o lume a sacralității.

Cu certitudine, construcția acestor orașe subterane nu s-a realizat numai din considerente de securitate, de protecție în fața dușmanilor.

Există o tendință a oamenilor de a-și găsi liniștea și cunoașterea de sine în interiorul Pământului. Să nu uităm că Zamolxis s-a retras timp de trei ani într-o grotă, unde a dus o viață de ascet. A intrat om și a ieșit divinitate.