Renunțarea la fumat. Experimentul meu

13 vizualizări
15 min. de citit
Renunțarea la fumat

Există o întreagă poveste în spatele ideii de a renunța la fumat. Probabil că este asemănătoare pentru toți și din acest motiv nu o s-o dezvolt.

Ideea de a renunța la fumat mi-a venit atunci când am aflat că și Tesla (fizicianul de renume) a fumat. A întâmpinat probleme de sănătate și a fost nevoit să se lase. Știi cum s-a lăsat? A luat totul ca pe un experiment. Contoriza în fiecare zi trăirile pe care le are, adică semnele sevrajului și se gândea că este mai puternic decât orice i se întâmplă. La un moment dat, după ce s-a lăsat de fumat, scria că se aștepta să fie mult mai greu, iar sevrajul să-l doboare. Nu a fost așa. De ce? Pentru că s-a așteptat la ceva extrem de puternic, iar sevrajul a fost doar o glumă, pentru el.

Ziua 1

6.00 am

M-am trezit la ora 6.00 am. Am dormit bine, în condițiile în care ultima țigară am fumat-o ieri 05.11.2020, la ora 07.07 pm. Nu simt nevoia de a fuma, dar mă simt puțin amețit. Mă simt lent și în scriere și în gândire. Cred că o să-mi fac un ceai de valeriană. Nu vreau să mă simt stresat din prima zi!

07.10 am

Prima surpriză. De când mă știu, în viața adultă, nu am putut să mănânc dimineața. Ziceam că nu pot, dar adevărul era că trebuia să fumez. Mult. Am am putut să mănânc dimineața. Starea de rău încă nu a apărut.

10.42 am

Lucrurile sunt cam la fel. Nu simt nevoia de a fuma, în schimb în este foarte sete. Beau apa multă, de parcă am fost sau sunt deshidratat. Mă pregătesc moral pentru zilele ce vor veni. O sa fie iadul în creierul meu.

7.07 pm

Au trecut 24 de ore de la ultima țigară fumată. A fost o zi grea, ciudată, apăsătoare. De acum, probabil, că așa vor urma câteva zile. Poate 5, poate 10, cine știe? Adevărul că totul este mult mai lent în jurul meu. Sau așa percepe creierul în aceste momente. Probabil că plânge după nicotină, dar nu am ce să-i fac. Trebuie să rezistăm și să continuăm experimentul. Peste 2,3 săptămâni, toate acestea vor părea o de domeniul trecutului și atunci voi realiza că totul este o iluzie realizată de creier pentru a-și lua doza de nicotină.

Ziua 2

3.54 am

Cred că m-am culcat la ora 8.00 pm. Am fost atât de obosit! Nu știu de ce. Adevărul este că ieri seară am experimentat senzații ciudate de rău. Așteptam ca să adorm, doar ca să uit de acele senzații. M-am trezit de dimineață tare și pot să spun că mă doare tot corpul. Exact ca la drogații aia prin filme, care încearcă să scape de dependență. Cine a spus că sevrajul asta este o boală, a avut dreptate. Dar nu știu cu ce boală s-o compar. Oricum mai periculoasă decât o gripă. Creierul joacă psihologic cu mine pentru a-și primi doza de nicotină. Problema este că i-aș da, dar nu mai am de unde, pentru că nu mai am țigări, și el va trebui să înțeleagă asta și să coopereze cu mine.

12.26 am

Simt că am dinții murdari. Pot să-i spăl, ei tot murdari par. Probabil că se curăță. Chiar nu am idee. Corpul a intrat într-o stare ciudata. Parcă vrea să mă ajute ca să trec peste sevraj. Creierul este cel mai mare dușman al meu. El încă așteaptă pofticios doza de nicotină. Este cam egoist în contextul actual. Dar m-am cam debarasat de el și am descoperit sentimente, care sunt independente de el. Așa mă pot lupta cu ispita pe care el o creează. Acum înțeleg de ce budiștii spun că toate trăirile din creier (dorința, nevoia și dependențele) trebuie ucise. Crierul este cel mai mare dușman al nostru. Cel puțin al meu, în aceste momente. Mă doare tot corpul și uneori mă ia amețeala. Dar știu că aceste senzații nu există cu adevărat. Ele sunt induse de creier. Mă uimește ce forță are asupra mea. Oare cine va ieși învingător din această bătălie?

7.07 pm

Aceasta a fost a doua zi. Nu a fost foarte greu. Totul pornește din creier și cu cât te detașezi mai mult de el cu atât simți mai puțin sevrajul. Probabil că greul urmează. Nu am de unde să știu acum, dar vom vedea în zilele care vor urma.

  • La fiecare opt secunde, cineva moare din cauza fumatului;

Ziua 3

5.13 am

Unii fumători se plâng de faptul că le este foarte greu să adoarmă. Realitatea este că în urma renunţării la fumat creşte cantitatea de energie acumulată în organism, de aceea faptul că ne trezim la 5 dimineaţa nu este neapărat un semn de insomnie ci doar un semn că suntem suficient de odihniţi.

Eu mi-am făcut un plan și încerc să fiu cât mai activ fizic în fiecare zi. Aș putea să stau în pat și să-mi plâng de milă, să simt cum mă doare tot corpul și să mă gândesc că o singură țigară ar rezolva toate problemele, dar nu vreau. De ce? Pentru că viața trebuie să continue, indiferent dacă mai fumez sau nu. A treia zi se spune că este cea mai grea. Vom vedea dacă este așa sau nu. Eu cred că fiecare organism este în felul său și nu experimentăm aceleași trăiri. Apropo, ceaiul de valeriană face minuni. Ar trebui să-l încerci.

5.18 pm

Totul decurge normal. Am în unele momente niște amețeli inexplicabile. Adică este sunt explicabile, pentru ca s-a eliminat dioxidul de carbon din sânge și de aici amețelile. Pofta de fumat? Cred ca de două ori a existat astăzi dar în reprize scurte. În rest? Pot să zic că mănânc mai mult decât în mod normal. Corpul nu mă mai doare, dar cand fac efort am probleme cu respirația. Simt că nu respir cum trebuie. Gura parcă o am murdară. Simt ceva, care probabil se elimină din plămâni. Acel ceva are gust de acetonă. O altă chestie interesantă este că abia acum simt ce urât miros hainele unui fumător. Casa la fel!

Ziua 4

10.05 am

Starea de încordare din corp persistă. O rezolvă valeriana. Tinctură sau chiar ceai. Partea bună este că pot să dorm liniștit. 8 ore pe noapte. La fel ca în adolescență. Încă gâfâi când fac efort, dar se vede că lucrurile decurg spre bine. Mă simt descătușat. Nu mai stau cu gândul că rămân fără țigări, că trebuie să mă duc după țigări sau că ce o sa fumez. Este o senzație incredibilă de libertate. Până acum numai beneficii și asta numai după 4 zile, aproape 5 să zicem. O sa fac un bilanț după o săptămână, ca să vad exact cum sta treaba.

Ziua 5

Lucrurile sunt cât se poate de normale. Nu am dorința de a aprinde o țigară. Asta înseamnă că voința încă funcționează. Încă îmi simt plămânii grei și am un gust ciudat în gură. Aș vrea să cred că plămânii se curăță ușor și sigur. Dar nu sunt sigur de acest gând. Cel mai important aspect este că sevrajul începe să scadă în intensitate, iar lucrurile se așază de parca nu as fi fumat niciodată. Poate că este prea devreme pentru această concluzie și poate că încă mai am nevoie de timp pentru a fi 100% funcțional. Aștept ca să treacă zilele și să văd alte lucruri bune născute în urma renunțării la fumat. Pot spune că am făcut cea mai bună alegere din viața mea pentru că am renunțat la țigări.

Ziua 6

Este dimineață. Încă nu s-a luminat. Pot să spun că m-am trezit bine. Nu perfect, dar bine. M-am apucat de niște exerciții fizice pentru că am avut senzația că după 6 zile fără nicotină, ar fi trebuit să mă îngraș puțin. M-am urcat pe cântar și surpriză. În tot acest timp am slăbit mai mult de jumătate de kilogram. Așadar, chestia că nu mă pot lasă de țigări pentru că mă îngraș este oarecum un mit. Bineînțeles că dacă mănânci jumătate de kilogram de ciocolată pe zi, poți să fumezi sau să nu fumezi, tot te vei îngrășa. Simptomele sevrajului? Pot să spun că aseară m-a încercat o stare de rău generală. Am combătut-o cu nițte bomboane de eucalipt și un joc pe calculator. În jumătate de oră, mi-a trecut și stare și tot. Creierul era ocupat cu altceva și nu mai avea timp să ceară nicotina. Se pare că lucrurile merg spre normalitate, dar încă nu pot lăsa garda jos, pentru că obiceiul încă există. Se spune că desprinderile încep să dispară după 27 de zile. Așadar, prima lună este grea când te lași de fumat. Eu mai am încă 21 de zile de alertă, apoi…O să fie bine. Dacă pot eu, poți și tu. Sunt convins!

Nu uita să ne urmărești pagina de Facebook pentru alte articole la fel de interesante.

Previous Story

De ce se crede că Ordinul Iezuit conduce lumea?

Next Story

Creația omului, o greșeală. Lumea este eternă, deși omul nu. Mitologia Xingu