Istorie

Quipu, sistemul de înregistrare al informațiilor folosit în Imperiul Inca

Quipu

Când au descoperit vastul imperiu incaș, în anii 1500, conchistadorii s-au văzut puși în fața unei civilizații foarte dezvoltate. Ca să suplinească lipsa unui sistem de scriere convențional, împăratul și supușii lui recurseseră la quipu, un procedeu mnemotehnic alcătuit din mai multe curelușe înnodate ce le permitea să consemneze toate aspectele culturii lor.

Sistemul quipu funcționa cu o asemenea acuratețe încât nici măcar o pereche de sandale nu putea dispărea fără urmă din magazia generală a regatului, după cum spunea cu admirație Pedro de Cieza de Leon, în anul 1549.

Un quipu, nod, era format dintr-o curelușă principală de care atârnau o sută de sfori de diverse culori și lungimi. De acestea atârnau altele și altele, obținându-se astfel un pachet de câteva mii de curelușe.

Numărul și amplasarea nodurilor aveau un înțeles anume. Un singur nod așezat sus însemna numărul o mie, un nod sub el, semnifica cifra o sută, iar altul jos, cifra unu.

Quipu făcea parte din viața incașilor. Împăratul folosea acest sistem și pentru strategiile militare. În familiile nobile, moștenitorii de sex masculin erau obligați să învețe să citească un quipu.

Quipu mai îndeplinea și rolul de anale, în ele fiind consemnate evenimente cotidiene. Deși modul în care funcționa sistemul nu a fost pe deplin lămurit, se pare că el ajuta la notarea cântecelor, legendelor, legilor și tradițiilor. De asemenea, prin intermediul acestui sistem, a aflat împăratul de debarcarea spaniolilor.

Quipu

Quipu și popoarele andine


Deși incașii au dezvoltat și perfecționat sistemul, nu au fost primii care au folosit curelușele înnodate.
În anul 700 e.n., un popor andin a utilizat quipu în scopuri de ținere a evidenței mărfurilor.

De asemenea I-Ching, vechi tratat chinezesc de filosofie și teologie, menționează faptul că, în primul mileniu î.Hr., chinezii utilizau în administrație sistemul corzilor înnodate.

Și astăzi, muncitorii din arhipelagul japonez Ryu-Kyu țin socoteala zilelor lucrate înnodând curelușe, iar indienii din Peru și Bolivia au recurs la un sistem asemănător, chimpu, ca să țină evidența animalelor.

Dezvoltarea civilizațiilor antice


Quipu

În timp ce europenii au mâncat cu degetele și mâna până în secolul al XVI-lea, unele dintre civilizațiile antice dădeau dovadă de un mare rafinament la masă. Grecii și romanii, spre exemplu, fabricau linguri din bronz, chiar din argint.

Romanii cunoșteau procedeul fabricării furculițelor. Egiptenilor le revine meritul de a fi conceput în jurul anului 3000 î.Hr., tacâmuri prelucrate fin. Acest popor a mers până la a inventa furculițe pentru melci.

Conceptul cifrei zero


Quipu

Astronomii civilizației maya au calculat că un an cuprinde 365, 2420 de zile. În calendarul nostru gregorian, anul are 365, 2425 de zile. Durata unui an fiind în realitate de 365, 2422 de zile.
Mayașii au fost mai aproape de adevăr.

Nici un semn de calcul matematic n-ar fi posibil fără noțiunea de zero. Dar cine a putut inventa această noțiune abstractă? Conceptul de valoare nulă a fost dezvoltat de mai multe civilizații antice, babiloniană, chineză, mayașă, hindusă.

Babilonienii lăsau un spațiu liber ca să marcheze absența unei cifre. Prin anul 200 î.Hr., babilonienii au umplut spațiul liber cu un simbol neobișnuit. Semnul apărea numai în textele astronomice și niciodată la sfârșitul unui număr.

Mayași reprezentau valoarea nulă printr-o scoică. Zero reprezenta prima zi din lună. Zero exprima noțiunea de sfârșit și personifica zeul morții.

O civilizație fascinantă


Pe lângă quipu, civilizația incașă mai prezintă o serie de lucruri fascinante.

În lucrarea Cronicas del Peru, Cieza Leon, un cronicar spaniol care a ajuns în Peru în secolul al XVI-lea, scria despre o impresionantă rețea de drumuri, peste 16000 km, construită de incași.

Cieza scria, am văzut cea mai importantă rețea de drumuri din lume, care traversează văi și munți. Drumurile, cu o lățime de 7 metri, sunt realizate din pietre solide, susținute de ziduri puternice.

Cum au putut incașii să construiască această imensă rețea de drumuri și la ce ar fi folosit ea, în condițiile în care incașii nu cunoșteau roata? În cât timp au fost construite aceste drumuri?

Quipu

Sunt câteva întrebări la care, specialiștii care au studiat cultura incașă au încercat să dea răspunsuri. În anii 70, au urmat alte descoperiri care au uluit lumea științifică. În inima junglei au fost descoperite ruine ale unor orașe incașe, piramide.

Misterioasa civilizație Inca


Incașii nu au folosit roata, nu cunoșteau scrierea și totuși, au reușit să construiască un imperiu vast. Machu Picchu, orașul sacru, este o lecție magistrală dată istoriei. Incașii nu s-au bucurat prea mult de el. La o sută de ani de la construcția orașului, Machu Picchu a fost părăsit.

De remarcat este faptul că orașul a fost construit la o altitudine de 4000 de metri și nu există niciun drum de legătură. Se pune întrebarea, cine l-a construit, cine l-a locuit, în ce circumstanțe a fost părăsit?

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Populare

To Top