Prana sau ki este energia care menține corpul sănătos și în viață. Există trei surse majore de prana, prana solară, prana aerului și a pământului. Prana solară provine de la lumina solară. Prana aerului se obține prin tehnici de respirație sau prin porii din piele.

În lume există peste 3000 de persoane numite autotrofi. Aceste persoane nu consumă hrană solidă, uneori nici lichide. Ei transformă energia solară în hrană, prin fotosinteză. Specialiștii nu pot explica acest mecanism.

Ce este prana?

Prana este energia universală care susține atât acțiunile tuturor corpurilor, dar și ale minților din acest Univers. Prana este combustibilul pe care omul trebuie să ajungă să-l folosească pentru a-și depăși condiția spirituală incipientă și pentru a se alinia la cerințele supreme ale spațiului cosmic din care face parte.

La prima vedere, aceasta pare o teorie desprinsă din numeroasele cărți de spiritualitate care ne-au invadat viața, dar realitatea este puțin diferită.

Marii înţelepţi şi iniţiaţi ai acestei planete, indiferent de tradiţia de care au aparţinut au revelat faptul că există o energie vitală fundamentală şi divină care transcende timpul şi spaţiul, care impregnează toate lucrurile şi fiinţele din Univers şi de care depinde sănătatea şi viaţa tuturor fiinţelor vii. Existenţa ei a fost recunoscută unanim încă din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscută sub diferite nume.

Yoghinii o numesc prana, polinezienii şi hawaienii – mâna, chinezii – qi, iar japonezii – ki. Hippocrate a numit-o Vis Mediatrix Naturae, iar Galen – Pneuma. În lucrările atribuite iniţiatului Hermes Trismegistos această energie este menţionată cu numele de Telesma.

Ca să ne dăm seama cât de nesemnificativi suntem trebuie doar să înțelegem faptul că Universul ne oferă resursele necesare pentru o viața creativă și noi suntem incapabili ca sa le folosim.

Potrivit străvechii învăţături hinduse, prana este puterea divină care, în procesul creaţiei Universului, acţionează mai întâi în akasha tattva, unul dintre elementele de bază ale manifestării. Practic, Universul însuşi este creat din această substanta-substrat fundamentală akasha tattva, prin puterea energiei divine prana.

Prana însemnă viață și moarte, ea înseamnă energia de care aven nevoie ca să atingem pragul spiritualității superioare, la care foarte puțini visează. Cu toate acestea, există numeroase persoane care extrag această energie, conștient sau nu, din diverse lucruri sau activități cum ar fi meditaţie, yoga, tai chi. În acest fel ei își cresc vitalitatea și își crează o nouă perspectivă asupra vieții. Una în care materialismul este aruncat într-un sertar și pe primul plan se instalează verbul a fi.

Ea este de asemenea prezenta şi în obiectele neanimate, tot ca forţa a vieţii, tradusă aici în energia de coeziune a lucrului în sine. Prana pătrunde toate formele de materie, fără să fie ea însăşi materie.

Prana este până la urmă energia supremă cu care întregul Univers se hrănește și ne-o oferă fără a cere nimic în schimb. Oare de ce nu o luăm și s-o folosim pentru ca astfel să contribuim și noi, chiar dacă în mică parte, la dezvoltarea acestui spațiu atât de complex?

Prana

Prana, hrana divină

Prana terestră este absorbită prin tălpile picioarelor. Mersul pe jos, desculţi, este cea mai bună tehnică de a înmagazina energie telurică. Anumite zone ale globului au mai multă energie, mai multă prana, unde rata de îmbolnăvire a populației este foarte mică.

În zonele în care prana solară și aeriană sunt mai mici, probabilitatea apariției unor boli este mai mare. Prana este mult mai puternică în timpul zilei, decât în timpul nopții. În zonele unde plouă mult și unde soarele își face apariția mai rar, prana solară este foarte slabă.

În India sunt multe cazuri de persoane numite autotrofi, unul dintre acestea este cel al lui Prahald Jani, care are 83 de ani și de la vârsta de 8 ani nu a mai consumat alimente și lichide. El se hrănește cu prana, energia divină. În anul 2010, el a fost supus unei atente supravegheri medicale timp de mai multe zile.

I s-a interzis să facă baie pentru că se știe că apa ar fi hidratat pielea. Rezultatele observațiilor medicale au fost năucitoare pentru medici. Este cunoscut faptul că o persoană poate trăi fără apă doar câteva zile. În cazul de față, Prahald Jani nu a consumat apă și alimente timp de 30 de zile cât a fost supus observațiilor medicale.

Cu toate că nu a consumat un strop de lichid, urina se forma in vezică și în mod inexplicabil, era absorbită de pereții vezicii. Pe toată perioada observației nu a avut necesități fiziologice, iar organele interne funcționau foarte bine.

Prahald Jani este considerat un sfânt în India. El trăiește într-o peșteră de la vârsta de 8 ani și susţine că se hrănește cu o apă divină din bolta peșterii. Nu simte nevoia de a mânca, bea, urina sau defeca. El mai susține că are o zeiță protectoare pentru care se roagă și face meditații zilnice.

Fenomenul HRM

Hira Ratan Maneck a fost inginer, are 67 de ani și este indian. În urmă cu 8 ani a renunțat deliberat la mâncare. El se hrănește cu apă, sucuri și energie solară. Timp de 130 de zile, a fost supravegheat de specialiștii de la NASA.

Fiind un fenomen nou, cei de la NASA l-au numit HRM. După ce a făcut un pelerinaj în Himalaia, a renunțat la alimente și stă în fiecare zi câte o oră la soare. El consideră că toxinele din alimente duc la boli, iar energia solară dă vitalitate corpului. Este o metodă veche utilizată de azteci prin care funcțiile creierului funcționează la parametri maximi.

Aura

Levitația

Învelișurile subtile, centrele energetice, sunt într-o relație de interdependență cu soarele, aerul, pământul. Ideea existenței unei aure, a unui nor, este una veche. Vizionarul Swedenborg scria, există o sferă spirituală care înconjoară pe fiecare, la fel ca învelișul corporal.

Cu fiecare acțiune pe care o întreprindem, cu fiecare stare, emoție, sentiment, pe care le avem, aura se modifică. Dincolo de corpul fizic și material, corpul energetic este capabil să interacționeze cu frecvențele lumii, cu câmpurile cosmice electromagnetice, dar și cu cele ale celor din jurul nostru. Fiecare câmp energetic este unic.

Aura unui om sănătos ajunge până la o distanță de trei metri și conține câmpuri sonore, luminoase, electromagnetice. Fiecare persoană își are propria frecvență, ceea ce face ca aura să fie unică, precum amprenta.

Soții Kirlian au fost primii care au reușit să fotografieze aura unor frunze. Câmpurile se deformau pe măsură ce frunza era ruptă sau murea. Acestea dispăreau în momentul în care frunza era distrusă total.

După anii 70, cercetătorii americani au preluat studiile lui Kirlian și le-au testat în mai multe experimente. S-a constatat că florile dintr-un salon unde se aflau pacienți grav bolnavi se ofileau mult mai repede. Atunci când o persoană bolnavă țipa, petalele florilor își schimbau poziția.

Profesorul rus Korotkov a reușit cu ajutorul unui aparat unicat GDV-camera să monitorizeze aura după moartea unor persoane. În primele trei zile de la moarte, aura a persistat, dar a avut forme și culori diferite, în funcție de tipul de moarte, naturală, violentă, accident.

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!