Oracolul din Delphi

Oracolul din Delphi, cum erau realizate previziunile din Grecia Antică

Oracolul din Delphi era considerat centru de comandă din Grecia Antică. De aici proveneau cele mai mari previziuni, în urma cărora se luau deciziile economice, politice sau sociale din Grecia.

Atunci când trebuiau să ia decizii, grecii consultau zeii, oracolele, interpretau visele sau zborul păsărilor.

Oracolul în mitologia greacă

Cea mai veche poveste despre întemeierea oracolului este descrisă în „ Imnului homeric către Apollo ”, scrisă probabil în secolul al VI-lea î.e.n. Povestea spune că una dintre primele sarcini ale zeului nou-născut Apollo a fost să-și înființeze altarul oracolului.

În căutarea unui loc potrivit, Apollo s-a oprit în Telphousa, lângă Haliartos, dar nimfa de acolo nu a fost de acord cu înființarea unui oracol pe teritoriul ei. L-a trimis pe zeu la Muntele Parnassos. Acolo, zeul l-a întâlnit pe monstrul Python, pe care a trebuit să-l ucidă, după care a ucis-o și pe nimfă pentru că l-a trimis într-un loc primejdios.

În cele din urmă s-a transformat într-un delfin și a ajuns la Delphi. Acolo, a întânit un grup de oameni și le-a spus dacă vor construi un altar și vor face sacrificii corecte, atunci el le va vorbi și le va spune viitorul.

Conform mitului, Delphi a fost ales pentru că era buricul lumii. Acest loc a fost descoperit de Zeus, care a trimis doi vulturi (lebede sau corbi) din capetele opuse ale pământului. Vulturii s-au întâlnit pe cerul de deasupra lui Delphi, iar locația a fost marcată de o piatră conică în formă de stup.

Povestea misteriosului Oracol din Delphi

Oracolul din Delphi, supranumit şi Pythia, reprezintă un mare mister al spiritualității de pe Terra. Delphi se afla pe versanții Muntelui Parnas, Grecia, iar orașul, numit în trecut Kastri, se afla pe deasupra  ruinelor unui complex sacru. În anul 1890, în urma excavațiilor arheologice din zonă, întreg oraşul a fost mutat.

Conform mitologie, Zeus a trimis doi vulturi, unul zburând spre est, altul spre vest. Păsările avea menirea să găsească centrul Pământului. Când aceştia s-au întâlnit la Delphi, Zeus a aflat altfel că acolo este centrul Pământului. Omphalos, era întrecut o piatră conică, poziționată chiar la intrarea în templu pentru a marcaburicul” pământului.

În jurul anului 1500 î. Hr. zona a fost colonizată de micenieni, care au păstrat altarul închinat zeiței Geea, zeiţa Pământului. Până la acea vreme, femeile înțelepte din Delphi deveniseră faimoase în întreaga lume pentru activitatea lor religioasă. Altarul a devenit celebru în clipa în care Apollo a coborât din nord şi l-a ucis pe Python. Atunci Apollo şi-a însuşit altarul şi după ce s-a descotorosit de influenţa Geei, şi-a instalat propriile oracole.

Oracolul din Delphi și Pythia

În antichitate, călătorii plini de credință şi curioși despre viitor, mergeau până la Delphi pentru a cere sfaturi oracolului. Orașele care efectuau pelerinaje succesive făceau donații importante pentru a se conserva altarul. Abia în anul 398 d. Hr., împăratul roman creștin Arcadius a ordonat distrugerea oracolului, care până atunci fusese considerat centrul lumii spirituale.

În Grecia antică, oracolele jucau un rol important. Unul dintre cele mai importante era Oracolul din Delphi, închinat lui Apollo, care o avea ca preoteasă pe Pythia. Pythia era o mare preoteasă care în stare de transă vorbea în numele zeilor, spunând profeții. Templul a fost ridicat pe o crevasă despre care se spunea că duce în lumea de apoi. În acea zonă, animalele se manifestau ciudat, iar oamenii aveau viziuni și premoniții.

Mult mai târziu, sub stâncile unde fusese ridicat templul, au fost descoperite resurse de etileneă, un gaz halucinogen. Când era în transă, Pythia vorbea în termeni neînțeleși pe care doar preoții îi puteau reinterpreta.

În interiorul templului lui Apollo exista o intrare ascunsă ( cella ) în podea, unde Pythia intra în adyton („locul interzis”) în subsolul templului. Acolo, un trepied (scaun cu trei picioare) era pus peste o fisură, prin care ieșeau gaze, „ pneuma ”. Datorită acestor gaze, Pythia putea să intre în transă.

Oracolul din Delphi, o afacere antică

Despre Oracolul din Dephi s-a spus că a fost una dintre marile afaceri ale lumii antice. Mii de pelerini veneau din toată Grecia pentru a o consulta pe Pythia, cea prin gura căreia vorbea Apollo.

Fiecare pelerin înainte de a fi luat o decizie importantă, o consulta pe Pythia, cea care le spunea ce li se va întâmpla în viitor, ce destin au, cu cine se vor căsători sau când vor muri. Era fixată o taxă la care se adăuga sacrificarea unui animal. Acolo veneau și trimiși ai regilor și împăraților care doreau să afle dacă au sorți de izbândă în războaiele pe care le duceau.

Pythia era o grecoaică în vârstă de 50 de ani, venerată de mulțime. Înainte de a începe ritualul, Pythia se scălda în izvorul Castalia, după care cobora în criptă unde se așeza pe un trepied, mesteca frunze de laur până când intra în transă. Printr-o fantă a criptei ieșea un gaz cu puteri de drog. Pythia se schimonosea, tremura și rostea cuvinte neînțelese. Solicitantul primea răspunsul scris în versuri.

Chiar și împăratul Iulian și-a trimis un reprezentant la Pythia pentru a-și afla viitorul. În mesajul primit era scris, edificiul este la pământ, apa care vorbea este tăcută. Pythia profețise sfârșitul lumii antice. Delphi era considerat centrul spiritual al pământului. La intrare în templu era așezată o piatră care simboliza acest lucru.

Șarpele și viitorul

Unul dintre principalele elemente caracterizante ale spiritualității din Delphi era șarpele. Un animal venerat şi respectat care contribuia necondiționat în dezvoltarea previziunilor cât şi ale sfaturilor despre viitor, şarpele a fost trecut în opoziție în clipa în care creștinismul şi-a făcut apariția.

Oare oracolul din Delphi devenise o amenințare la adresa altor religii? Se putea crede că o zeiţă avea capacitatea de a prezenta tot ceea ce înseamnă înțelepciune? Probabil că răspunsurile la aceste două întrebări reprezintă adevărul despre decizia împăratului roman de a distruge ceea ce odată însemnaburicul” Pământului şi cel mai mare centru al spiritualității umane.

Cuvintele zeului transmise oamenilor

În anul 456, Eschil se plimba, când a văzut un vultur zburând, deasupra sa. Acesta avea în cioc o broască țestoasă. Vulturul căuta o piatră pe care să-și pună victima pentru festinul care urma. A confundat capul lui Eschil cu o piatră. Eschil a murit instantaneu.

Oracolul îi prezise lui Eschil că va muri de o lovitură venită din cer. Oracolul în cultura grecească antică reprezenta răspunsul pe care un zeu îl dădea unei întrebări personale. Răspunsurile pe care zeii le dădeau erau enigmatice.

Celebru este oracolul din Delphi, închinat în cinstea lui Apollo. Cuvintele zeului erau transmise prin intermediul marii preotese, numite Pythia. Consultarea oracolului se făcea anual, în ziua de 7 februarie, ziua lui Apollo.

Cum funcționa Oracolul din Dephi

Ritualurile precedau consultarea oracolului. Marea preoteasă Pythia primea mesajele zeului, pe care înalții preoți le transformau în versuri sau proză.  Pythia nu putea fi văzută de către auditor. Ea era acoperită de un voal. Importantă era vocea sa și ceea ce comunica. Ea era așezată pe un trepied, în fața unei grote din care ieșeau aburi.

Înaintea începerii ritualului, Pythia se purifica. Făcea baie într-o fântână din apropiere și mesteca frunze de laur. Laurul era arborele sacru al lui Apollo. Pythia intra într-un delir profetic. Vorbea incoerent, dar marii preoți deslușeau mesajul, pe care îl transmiteau destinatarului.

Istoricul Strabon descrie sanctuarul ca având forma unui teatru circular. Toți oamenii de stat ai Greciei antice își consultau oracolul, o dată pe an. Femeile nu aveau dreptul să-și cunoască oracolul. Deciziile politice sau militare se luau în funcție de oracol.

Într-o lume a bărbaților, Oracolul din Delphi funcționa cu ajutorul Pythiei, o femeie, care era înzestrată de către Apollo cu puteri supranaturale. Pythia era o femeie aleasă din societatea aristocraților, elevată și trecută de cincizeci de ani.

Există o legendă conform căreia, locuitorii insulei Sifnos vin să întrebe oracolul, cât va mai dura bunăstarea lor. Pythia le-a răspuns că să se asigure față de cârdul de lemn și crainicul roșu. Nu au înțeles mesajul, pentru că la scurt timp, refuză să primească un sol de pe insula Samos. Armata din Samos va cuceri insula Sifnos. Cei din Samos aveau corăbiile vopsite în roșu.

Resturile arheologice ale templului lui Apollo unde Pythia se întâlnea cu zeii au fost construite în secolul al IV-lea î.Hr., iar celelate structuri datează din secolele VI și VII î.Hr. Delphi este activ tectonic – au existat cutremure majore în secolul al VI-lea î.e.n., în 373 î.Hr. și 83 î.e.n.