Omul de Neanderthal

Omul de Neanderthal, fapte surprinzătoare despre acest hominid

Dovezile actuale sugerează că Omul de Neanderthal și Homo Sapiens au împărtășit un ultim strămoș comun. Acesta a trăit în urmă cu 765.000- 550.000 de ani. Se speculează că acest strămoș comun ar fi fost Homo Heidelbergensis.

Povestea devine un pic mai complicată, deoarece există și un alt om de Neaderthal. El provine din Est și este cunoscut drept Omul de Denisova. Omul de Denisova sau denisovanul este o specie de hominid, ale cărui vestigii au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai.

Genetica sa pare să aibă o legătură strânsă cu cea a Omului de Neanderthal, ceea ce îl lansează în poziția de strămoș direct al său.

O diferență majoră între oamenii din Africa și neanderthalienii timpurii a fost dieta lor. Acest lucru se datorează faptului că iernile reci și rare din Eurasia ar fi limitat disponibilitatea plantelor, forțând neanderthalienii să se bazeze mai mult pe carne.

Se pare că neanderthalienii erau vânători specializați. Există dovezi care susțin uciderea reniilor în timpul iernii și a cerbilor în timpul verii. Siturile arheologice conțin sulițe ascuțite din lemn și un număr mare de oase de animale mari (care fuseseră vânate), dar și dovezi ale măcelăriei timpurii.

Neanderthalienii se adaptau foarte repede la condițiile de viată. Dovada a fost descoperită în zona de coastă din Gibraltar. Se pare că el a exploatat resurse marine cum ar fi pești, moluște și chiar delfinii.

Neanderthalienii aveau instrumente sofisticate de piatră


Omul de Neanderthal

Neanderthalienii aveau o sumedenie de instrumente sofisticate de piatră. Aceste instrumente erau total diferite de cele din cultura lui Homo. Erectus.

Spre deosebire de aceasta, industria sculelor de piatră a Omului de Neanderthal este caracterizată de unelte sub formă de fulgi detașate de un miez de piatră. Această tehnică inovatoare a permis ca mai multe unelte să fie modelate dintr-o singură piatră potrivită. Ei foloseau instrumente pentru activități cum ar fi vânătoarea sau chiar cosirea unor plante.

Omul de Neanderthal a purtat haine și a avut un comportament special


Omul de Neanderthal

Unul dintre motivele pentru care acest tip de hominid este atrăgător pentru paleoantropologi este că a fost prima specie care a purtat haine și a avut un comportament simbolic consistent. Au fost găsite răzătoare, pietre și oase împreună cu oase de animale în morminte. Specialiștii susțin că hominidul a fost capabil să coasă sau să prindă împreună mai multe bucăți de piele și astfel să-și confecționeze haine.

Hominizii cunoșteau secretele focului și locuiau în adăposturi. Mai mult de atât, ei și-au îngropat în mod deliberat morții și le-au marcat mormintele cu daruri și flori. Acest comportament explică foarte bine de ce specialiștii din ziua de astăzi descoperă enorm de multe oseminte ale speciei și o poate înțelege atât de bine.

De asemenea, ei au realizat obiecte simbolice și ornamentale din dinți de animale cu caneluri perforate, inele din fildeș, sculpturi osoase decorate și a utilizat coloranții. Nici o altă specie nu a practicat vreodată acest comportament sofisticat și simbolic.

Neanderthalienii au interacționat cu alte specii de hominizi


Omul de Neanderthal

Omul de Neanderthal Și Homo Sapiens au conviețuit pentru o perioadă de circa 50.000 de ani. Raportul dintre populațiile celor două specii a fost unul extrem de mare în favoarea hominizilor Homo Sapiens.

Cu toate acestea, există dovezi genetice clare că cele două specii au interacționat la un anumit moment. Oamenii de știință au cercetat secvența genomul mitocondrial și nucleul neanderthalian. În comparație cu oamenii moderni, se pare că mulți oameni non-africani au între 2 și 4 procente strămoși neanderthalieni, ceea ce demonstrează că cele două specii au interacționat în trecutul îndepărtat.

O altă concluzie este că europenii și asiații au moștenit materialul genetic neanderthalian, în timp ce unii asiatici au moștenit și materialul genetic denisovan.

Cu câteva mii de ani după ce omul modern s-a mutat în Europa, Omul de Neanderthal a dispărut până aproape de extincția speciei sale. Toate urmele neanderthalienilor au dispărut cu aproximativ 40.000 de ani în urmă.

Pornind de la acest mister, s-a născut o întreagă dezbatere. Aceasta spune că omul modern a evoluat mult mai repede decât cel de Neaderthal și din acest motiv, cel din urmă a dispărut. Cu toate acestea, există numeroase voci care sugerează o confruntare violentă între cele două specii, care a dus la dispariția celei mai slabe, adică Omul de Neaderthal.

Un creier flexibil și adaptabil


Există dovezi genetice extrase din studiul realizat de Aida Gomez-Robles și colegi săi de la Universitatea George Washington, care sugerează creierul uman modern este extrem de flexibil. Studiul arată că creierul uman este este modelat mai mult de mediul înconjurător decât cel al cimpanzeilor.

Anatomia creierului cimpanzeului este puternic controlată de genele sale. Creierul uman este profund modelat de mediul înconjurător, indiferent de genetică. Aceasta înseamnă că creierul uman este pre-programat pentru a fi extrem de flexibil; organizarea sa cerebrală este adaptată de mediul în care a fost născut și crescut.

Astfel, structura creierului noii generații s-ar putea adapta noilor provocări de mediu fără a fi nevoie să evolueze fizic. Acest lucru poate explica de ce ne plângem cu toții că nu înțelegem următoarea generație, deoarece au structuri de creier diferite de noi deoarece au crescut într-un mediu fizic și social diferit.

Având un creier mare nu înseamnă o predispoziție spre cultură și civilizație. Diferența dintre viață și extincție nu a făcut-o mărimea creierului sau inteligența (în cazul Omului de Neandethal), ci puterea de adaptabilitate a creierului omului modern la mediul înconjurător.

Extincția sa


Omul de Neanderthal

Rămâne în continuare deschisă problema extincției neanderthalienilor, cu toate că termenul nu e cel mai potrivit. Ei s-au încrucișat cu Homo sapiens, au fost asimilați de către acesta, iar schimbarea climatică nu i-a afectat prea mult.

De altfel, perioadele reci, în care Europa a fost „acoperită” de ghețuri, denumite „glaciațiuni” au permis omului și animalelor să supraviețuiască. Deci și plantelor. „Rece” este deci un termen mai mult decât relativ, extrem de vag ne-definit…

Cu toate acestea, părerea autorilor, specialiști în problemele omului de Neanderthal, este pozitivă: „ei au fost în mod esențial pe aceeași traiectorie cu specia noastră… Toate aceste realizări îi plasează pe neanderthalieni la același nivel cu Homo sapiens din perioada interglaciară a Emianului, acum 120.000 de ani… cele două specii păreau să coexiste, preferând chiar aceleași habitate.

Referințe

The Cradle of Humanity – Oxford University Press