Ochiul Beiului, lacul care nu îngheață niciodată

Ochiul Beiului

În inima Munților Aninei se află unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase lacuri din Europa. Acesta se numește Ochiul Beiului și îi uimește până și pe cei mai pretențioși vizitatori cu apa sa de un albastru ireal.

La adăpostul Munților Aninei se află unul din cele mai fermecătoare lacuri din România. Lacul Ochiul Beiului îi așteaptă pe vizitatori cu apa sa limpede de un albastru ireal.

Cu toate că traseul până la această minune naturală este anevoios, cei care se încumetă să-l străbată sunt vrăjiți pe loc de acest peisaj aproape mistic.

Despre lac


Lacul Ochiul Beiului este situat într-un crater, care se găsește în Munții Aninei, pe Valea Râului Beu, la o altitudine de peste 300 metri. Nu este foarte mare, având o adâncime de circa 3,5 metri și un diametru de numai 15 metri.

lacul ochiul beiului  67937200

Lacul este de origine carstică și face parte din Parcul National Cheile Nerei, situat în Munții Aninei, pe Valea Râului Beu, unde acesta se întâlnește cu Râul Beușnița.

Din Steierdorf se poate porni pe traseul ce trece pe la Sasca Română până la Ochiul Beiului. Drumul durează aproximativ 4 ore, dar cu siguranță merită efortul. În sens opus, plecând din Sasca Română se poate ajunge la lac pe un traseu de doi kilometri jumătate până la Podul Beiului, iar de aici urmează un traseu de încă 7-8 kilometri.

Apa lacului are o culoare fascinantă, care diferă în funcție de zi. Aceasta oscilează între verde și albastru. Un alt fapt interesant și fascinant este că lacul nu îngheață niciodată. Nu este un mister, ci acest fenomen are o explicație simplă. Lacul este alimentat în permanență de un izvor și din acest motiv nu îngheață.

Lacul este o binecuvântare pentru natură, pentru că pe timp de iarnă, numeroase păsări se strâng în jurul lacului. De asemenea, lacul adăpostește numeroși pești, care în zilele de vară, se pot vedea cum înoată pe fundul lacului.

Imaginea lacului este una de basm, care hipnotizează. Apa limpede dă impresia unui mini-ocean static, iar vegetația din jur completează tabloul natural de poveste.

Lacul Ochiul Beiului, localizare


Lacul este de origine carstică și face parte din Parcul National Cheile Nerei, situat în Munții Aninei, pe Valea Râului Beu, unde acesta se întâlnește cu Râul Beușnița.

Pentru a ajunge la acest Lacul Ochiul Beiului se poate pleca din Steierdorf, Caraș-Severin, se alege traseul ce trece pe la Sasca Română. Drumul este unul greu și destul de anevoios. Durează aproximativ 4 ore, dar merită efortul pentru că odată ajunși la acest lac mirific, încântarea vizuală va fi una de excepție.

Împrejurimile Lacului Ochiul Beiului

Dacă ați ajuns la Ochiul Beiului și ați rămas fascinați de peisaj și de legendele străvechi sau chiar dacă nu ați avut energia necesară să parcurgeți traseul anevoios, zona în care se află lacul oferă și alte atracții și obiective demne de vizitat.

În primul rând, aici sunt Cheile Nerei, rezervație naturală care începe imediat după ce Beiul se varsă în Nera. Caracterul sălbatic al locului, flora și fauna specifică, precum și legendele care însoțesc aceste ținuturi sunt mai mult decât suficiente pentru o vacanță cum se cuvine.

Dacă Lacul Ochiul Beiului nu vă satisface în totalitate nevoile vizuale, atunci vă puteți îndrepta atenția și către Râul Beușnița pe cursul căruia se află trei cascade. De exemplu, la o distanță de doar 20 de minute de Ochiul Beiului se află prima și cea mai mare cascadă a Beușniței, care are o cădere de apă de aproximativ 12-15 metri.

Tot în apropiere se pot vizita și ruinele cetății medievale Ilidia, care datează din secolul al XIII-lea și este unul dintre cele mai interesante puncte de atracție ale Banatului.

Apa nu îngheață niciodată

Interesant este faptul că, acest ochi de lac nu îngheaţă niciodată deoarece temperatura apei este între 4 şi 8 grade atât vara cât şi iarna pentru că în lac este un izvor care-l împrospătează mereu. Culoarea apei se schimbă în timpul zilei dar şi în funcţie de vreme, ajungând de la albastru până la albastru-verzui închis.

Legendele lacului


unnamed 8

Pentru că fiecare loc mirific din România are în spate una sau mai multe legende, așa și Lacul Ochiul Beiului este urmărit de câteva povești fascinante.

La baza formării acestui lac inedit stau câteva legende pe care cei din împrejurimi le păstrează cu sfințenie pentru cei curioși care le calcă pragul.

  • Legenda beiului și a fetei siluite

Una dintre primele legende, care au existat despre acest loc minunat, spune că într-o zi de vară o frumoasă fată din zonă se afla în pădure cu treabă. Un tânăr turc, bei în Imperiul Otoman, a văzut-o și a plăcut-o atât de mult, încât nu s-a putut abține și a violat-o. Fata s-a simțit atât de rușinată de situația dată, încât a decis că nu mai are sens să trăiască pe această lume. Beiul turc, se pare că a iubit-o atât de mult, încât, în clipa în care a auzit că fata s-a sinucis, s-a dus în pădure, unde a plâns atât de mult încât s-a format un lac. Acesta a fost numit Lacul Ochiul Beiului.

  • Legenda iubirii imposibile

O altă legendă, care îmbracă frumusețea acestui loc pitoresc, are în centrul atenției povestea unei iubiri imposibile. În vremuri străvechi, demult apuse, atunci când iubirea era atât de mare, dar de cele mai multe ori neprețuită și neînțeleasă, fiul unui pașă s-a îndrăgostit de fiica unui cioban. Această dragoste era una imposibilă la acea vreme, iar pașa, când a auzit ”cumplita” veste, a ordonat ca fata preafrumoasă să fie ucisă. Așa s-a și întâmplat, pentru că supușii săi i-au respectat ordinul.

Odioasa crimă s-ar fi petrecut în pădure, loc în care trupul fetei a fost abandonat. Băiatul, când a auzit că iubita sa a fost omorâtă, a alergat în pădure ca să-i găsească cadavrul. Odată descoperit, băiatul a plâns la căpătâiul fetei mai multe zile în șir, pentru ca în cele din urmă să-și ia viața. Lacrimile băiatului au format acest lac extraordinar.

De asemenea, oamenii din zonă sunt de părere că în noaptea de Sânziene nu este bine să fie vizitat lacul, pentru că ielele se strâng în jurul lui și dansează.

Mitul sânzienelor

Legenda mai spune că, în acest loc se împleteşte şi mitul ielelor. În noaptea de Sânziene în jurul lacului se strâng ielele care vrăjesc bărbaţii cu farmecul şi frumuseţea lor. Zona este bântuită de vrăjitoarele ce vin la cules de plante cu puteri miraculoase între Sânziene şi Sfânta Marie Mare, plante şi buruieni cu puteri de leac crescute din lacrimile beiului.

Scroll to Top