Moartea, înmormântarea celestă în diferite religii

Experiențe după moarte
Experiențe după moarte

De curând, unul dintre cei mai importanţi profesori americani a analizat un vechi text egiptean intitulat Cartea Respiraţiilor. Valorosul manuscris prezintă informații cu privire la pregătirea a ceea ce va urma după moarte, marea călătorie în Univers.

Vechii egipteni erau convinşi că după moarte, sufletul începe o călătorie spirituală în necunoscutul neant. Manuscrisul are o valoare inestimabilă și prin faptul că este foarte vechi, a fost scris în anul 330 i. Hr.

În anul 1894, un american bogat care a făcut o călătorie în Europa a reușit să achiziţioneze valorosul manuscris, care mulți ani mai târziu, a ajuns în arhivele Universității Chicago. Cei mai buni specialişti au fost cooptaţi într-o echipă care timp de mai mulți ani au studiat valorosul manuscris.

Osiris, mit și semnificaţie

Pentru vechii egipteni, Osiris este zeul morţilor, cel care face judecată de apoi, divinitatea cu piele verde. Osiris este singura divinitate egipteană care era numit dumnezeu, semn că se făcea o deosebire între el și alte divinităţi.

Dacă Isis, soția sa, era considerată mama faraonilor, Osiris avea statutul de tata. Din punct de vedere etimologic, Osiris înseamnă puternicul, cel care este așezat pe tron.

Călătoria sufletului în lumea de apoi

Legenda spune că Osiris a fost regele egiptenilor. Atunci când a plecat într-o lungă călătorie pentru a cunoaște civilizaţiile lumi, i-a lăsat toată puterea pe care o deținea soției sale, Isis. Această decizie l-a înfuriat pe fratele său Seth. Răzbunarea a fost pe măsura. Seth l-a închis pe Osiris într-un cufăr pe care l-a aruncat în Nil. Apele fluviului au purtat cufărul în mare, iar în cele din urmă a ajuns pe țărmul Feniciei, unde a fost descoperit de însuși regele. Din cufăr crescuse un arbore înalt precum o coloană. Fascinat de frumusețea copacului, l-a recuperat și așezat în palatul regal.

În tot acest timp, Isis a plecat într-o lungă călătorie cu scopul de a-l găsi pe Osiris. Ajunge la palatul din Fenicia, deghizata într-o simplă femeie, și se angajează doică la copiii regelui. În cele din urmă, unul dintre copii îi arata copacul, în care Isis a văzut urme din corpul lui Osiris. Prin cuvinte magice, Isis reușește să reconstituie corpul lui Osiris.

Misterul morții

Unii specialişti considera că viața după moarte este un mit. Frica de moarte ne facem să credem că ar mai exista ceva. Totul ar fi o iluzie. Pe de altă parte, cele mai multe religii ale lumii susțin contrariul.

O persoană era declarata moartă atunci când sistemul cardiac și cel respirator nu mai funcționează. Medicina modernă a demonstrat că o persoană care a avut un stop cardiac poate fi readusa la viața. În zilele noastre, o persoană este declarată moartă dacă sunt întrunite trei criterii.

  1. Persoana este inconştientă și nu mai prezintă activitate motrice spontană.
  2. Activitatea cerebrală nu mai funcționează și odată cu ea nu mai sunt reflexe.
  3. Absenţa respiraţiei spontane.

Un studiu publicat în anul 2011, de către cercetătorii canadieni a demonstrat că în timpul unei stări de comă, poate interveni o activitate cerebrală necunoscută.

Biserica Ortodoxă, călătoria după moarte

Credința ortodoxă susţine existența a 20 de vămi pe care sufletul trebuie să le treacă după moartea fizică. La a treia zi după moarte, sufletul se ridica la cer și trebuie să treacă, timp de 37 de zile, prin cele 20 de vămi sau tribunale. După 40 de zile, sufletul se ridică sau nu, la Creator.

Ce este moartea?
  • Pe calea cerului, mergând spre răsărit, sufletul întâlnește întâia vamă, unde duhurile rele, după ce au oprit sufletul însoțit de îngerii cei buni, îi înfățișează păcatele sale făcute prin cuvânt (vorbe deșarte, cuvinte obscene, jigniri, luare în râs a lucrurilor sfinte;
  • A două vamă este aceea a minciunii (orice minciună, călcare de jurământ, luarea numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea duhovnicului);
  • A treia vamă este a calomniei (calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, jignirea, batjocură unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate);
  • A patra vamă este a lăcomiei (beția, obiceiul de a mânca între mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după mese, lipsa postului, îmbuibarea, desfătările, în sfârșit, toate formele de gastrolatrie);
  • A cincea vamă este a leneviei;
  • A șasea vamă este a furtului (tot soiul de furturi, pe ascuns sau pe faptă);
  • A șaptea vamă este aceea a zgârceniei și a iubirii de bani;
  • A opta vamă este a cămătăriei;
  • A nouă vamă este a înșelătoriei (judecăți strâmbe, mărturii false)
  • A zecea vamă este a geloziei;
  • A unsprezecea vamă e a mândriei (ambiții, mândrie, prea bună părere de sine, lipsă de respect față de părinți);
  • A douăsprezecea vamă este a mâniei;
  • A treisprezecea vamă este a răzbunării;
  • A paisprezecea vamă este a uciderii;
  • A cincisprezecea vamă este aceea a magiei (vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, chemarea demonilor)
  • A șaisprezecea vamă este a necurăției (tot ce ține de acest păcat: gânduri, pofte și fapte necurate, iubirea trupească a persoanelor nelegate prin căsătorie, voluptatea, priviri pofticioase, atingeri necurate, visuri la lucruri necurate);
  • A șaptesprezecea vamă este cea a adulterului (necredința în căsătorie, căderea în păcat a persoanelor hărăzite lui Dumnezeu);
  • A optsprezecea vamă este aceea a păcatului sodomit (pasiuni contra firii, incest);
  • A nouăsprezecea vamă este a ereziei (false cugetări asupra religiei, lepădarea de credința ortodoxă, hula, blasfemia);
  • A douăzecea vamă este aceea a nemilostivirii (cruzimea). Trecerea vămilor are loc a treia zi după moarte.

Tibet, înmormântarea cerului

Pentru budişti, trupul celor morți trebuie să reintre în natură pentru a fi reincarnaţi. Cadavrul este dezbrăcat și apropiaţii taie bucăți din cadavru. Zeci de vulturi vor devora cadavrul. Autorităţile chineze au interzis această practică, încă din anii 60, dar, începând cu anii 80 a devenit legală.

Unii specialiști explică înmormântarea celestă prin faptul că Tibetul este o țară muntoasă și din această cauză nu sunt zone în care să fie amenajate cimitire.

Cartea tibetană a morților

Pentru tibetani pe tot parcursul vieții, simbolurile au un rol esențial. Șarpele, dragonul, triunghiul, sunt câteva din principalele simboluri.

Numărul șapte este considerat sacru. Există șapte etape în viața unui om, șapte puteri, șapte lumi.

Pentru tibetani există cinci elemente. Elementul primordial este focul. Focul înseamnă viață, înseamnă universul. Celelalte elemente sunt aerul, apa, pământul și eterul. Eterul simbolizează drumul de lumină spre înțelepciune.
Imediat după moartea unei persoane, preoții tibetani prin incantații specifice ritualului, determină sufletul să părăsească corpul fizic și să plece în eter.

Conform credinței tibetane, sufletului îi trebuie trei zile ca să părăsească corpul. În tot acest timp, cadavrul nu trebuie atins de nicio persoană.

În timpul celor trei zile necesare plecării sufletului, rudele defunctului cheamă un astrolog care va calcula în funcție de ora morții ceea ce se va întâmpla cu spiritul.

Tibetanii calculează un horoscop, în momentul nașterii și unul în momentul morții. În acest mod ei pot afla ce se întâmplă cu spiritul, când se va reîncarna și în ce se va reîncarna.

Se spune că, oamenii evoluați spirituali se vor reîncarna tot în oameni dar superiori celor care au fost.
Cei mai puțin evoluați spirituali se vor reîncarna în plante și animale. Pentru tibetani ritualul înmormântării este un pasaj, o trecere către o altă viață.

Timp de 49 de zile, din șapte în șapte zile, rudele dau ofrande. După 49 de zile, doliul ia sfârșit pentru că sufletul s-a reîncarnat.

Total
4
Shares
Related Posts