Mitul lui Ghilgameș

Mitul lui Ghilgameș, în căutarea nemuririi

Mitul lui Ghilgameș este o legendară epopee, care îl prezintă pe eroul cu același nume, în aventurile sale suprarealiste. Ghilgameș este numele unui legendar rege războinic, mai precis cel de-al cincilea rege al primei dinastii a capitalei Mesopotamiei Uruk. El ar fi domnit cândva între anii 2700-2500 î.Hr.

Real sau nu, Gilgamesh a fost eroul primei povești de aventuri epice înregistrate, povestită în lumea antică, din Egipt până în Turcia și de pe coasta mediteraneană până în deșertul arab, timp de peste 2.000 de ani.

Ghilgameș în mitologia babiloniană

Primele documente care descriu viața lui Ghilgameș sunt tăblițele de lut. Acestea au fost scrise în cuneiformă, undeva între anii 2100-1800 î.e.n. Descriu evenimente din viața lui Gilgamesh, care ulterior au fost adunate într-o narațiune, pe care o cunoaștem în ziua de astăzi drept Mitul lui Ghilgameș.

Arheologii cred că aceste tăblițe de lut nu sunt originale. Este posibil ca ele să fi fost copiate după alte surse mai vechi, care s-au deteriorat. Acestea din urmă ar fi fost compoziții foarte vechi, provenite de la curtea regilor Ur III (secolul XXI î.e.n.).

Se crede că scribii din orașele Larsa și Babilon au fost cei care au cules informațiile despre aventurile lui Ghilgameș și au format epopeea. Până în secolul al XII-lea î.Hr., epopeea lui Gilgamesh a fost cunoscută în toată regiunea mediteraneană. Tradiția babiloniană spune că exorcistul Si-leqi-unninni din Uruk a fost autorul poemului lui Gilgamesh numit „El, care a văzut adâncul”, în jurul anului 1200 î.

O copie aproape completă a fost găsită în 1853 în Ninive, Irak și a aparținut Bibliotecii Regale a lui Ashurbanipal (r. 688–633 î.e.n.). Frangmete din aceeași epopee au fost descoperite în numeroase situri arheologice: din Hattusa, Turcia până în Egipt, de la Megiddo în Israel până la deșertul arab.

Interesant este faptul că aceste versiuni diferă. Ele au fost scrise în diverse limbi, printre care sumeriană, akkadiană și mai multe dialecte babiloniene. Cea mai nouă versiune descoperită, datează din perioada lui Seleucus I Nicator, succesorul lui Alexandru cel Mare.

Gilgamesh, eroul rege al Mesopotamiei

  • Nume alternative: Regele Gilgamesh al Uruk
  • Echivalent: Bilgames (Akkadiană), Bilgamesh (Sumeriană)
  • Epitetele: Cel care a văzut adâncul
  • Tărâmuri și puteri: Regele lui Uruk, responsabil pentru construirea zidului orașului și Regele Lumii de apoi și judecător al morților
  • Familie: Fiu al regelui babilonian Lugalbanda (cunoscut și sub numele de Enmerkar sau Euechsios) și zeița Ninsumun sau Ninsun. 
  • Cultură / Țară: Mesopotamia / Babilon / Uruk
  • Surse primare: poezie epică babiloniană scrisă în sumeriană, akkadiană și arameică; descoperită la Nineveh în 1853

Epopeea lui Ghilgameș 

La începutul poveștii, Ghilgameș este descris ca un tânăr prinț din Warka ( Uruk ), care alerga după femeie. Locuitorii din Uruk se plâng zeilor, care hotărăsc să-i trimită lui Ghilgameș o creatură cu părul mare, care să-l distragă. O luptă, între creatura ciudată, pe nume Enkidu și Ghilgameș a avut loc, dar niciunul nu a ieșit învingător.

La fel cum se întâmplă și în ziua de astăzi, uneori, dușmanii devin prieteni, la fel s-a întâmplat și cu cei doi eroi. Cei doi pornesc într-o călătorie, unde au parte de diverse aventuri. Prima aventură s-a desfășurat în Pădurea Cedrului, unde trăiește un monstru: Estewa sau Humbaba. Cu ajutorul zeului soarelui babilonian, Enkidu și Gilgamesh îi înving pe gigant.

Zeii nu privesc cu ochi buni această prietenie și intervin ca să-i despartă. Zeița Iștar îl ispitește pe Ghilgameș, în speranța că îl va despărți de prietenul său. Eroul nu pică în mrejele zeiței, motiv pentru care, aceasta se supără și îl trimite pe Taurul Ceresc ca sa-l ucidă pe prietenul său Enkidu.

Regele se confruntă cu destinul, dar nu vrea să-l accepte. Îi plânge trupul lui Enkidu timp de șapte zile, în speranța că va putea fi înviat. Acest lucru nu se întâmplă și în acea clipă se hotărăște să plece în căutarea nemuririi. Tocmai aflase că aceasta există și fusese acordată de zei unui singur om. Acesta era Uta-napiștim, supraviețuitorul Marelui Potop, cu care divinitățile pedepsiseră omenirea.

În căutarea nemuririi

Pentru a descoperi cheia nemuririi, trebuia să-l găsească pe supraviețuitorul Potopului. Pleacă într-o călătorie și după mai multe peripeții, în cele din urmă, ajunge la capătul Pământului, pe Muntele Mashu. Acolo găsește o intrare, care era păzită de doi scorpioni. Aceștia îi recunosc natura divină și îl lasă să intre. În cele din urmă ajunge în locul în care trăia Uta-napiștim.

Nemuritorul îi povestește despre Potop, cum zeul Ea l-a sfătuit să construiască o corabie mare cu care să se salveze de la inundațiile pe care le-a provocat Enlil. Acesta din urmă era foarte supărat pe omenire, motiv pentru care a vrut s-o distrugă printr-un potop imens. În cele din urmă Uta-napiștim îi ascultă povestea lui Ghilgameș, care venise la el în căutarea nemuririi. Bătrânul îi promite că îi va împărtăși secretul dacă va reuși să stea treaz 7 zile. Ghilgameș nu reușește, dar pentru eforturile sale, Uta-napiștim îi spune secretul. Era vorba despre o plantă care creștea pe fundul oceanului. Acea plantă îi putea da nemurirea regelui.

Ghilgameș găsește planta acolo unde i-a spus nemuritorul, dar după ce o ia, îi este furată de un șarpe viclean. În acest fel, regele pierde șansa de a deveni nemuritor. Nu se resemnează, pentru că încearcă să-l contacteze pe prietenul său Enkidu, aflat în lumea de dincolo. Regele dorește ca Enkidu să-i spună ce se petrece acolo, dar nu primește niciun răspuns. Se resemnează și se întoarce în orașul său, Uruk.

Epopeea lui Ghilgameș, moștenire culturală

Mitul lui Gilgamesh nu este singura epopee mesopotamiană despre un rege pe jumătate om, pe jumătate zeu. Au fost descoperite fragmente despre la mai mulți regi, inclusiv Sargon din Agade (2334 – 2279 î.e.n. ), Nabucodonosor I din Babilon (1125-1104 î.e.n.) și Nabopolassar din Babilon (626-605 î.e.n.). Cu toate acestea, mitul lui Ghilgameș a fost prima epopee din istoria umanității.

Punctele de complot, aspectele eroice și chiar poveștile sunt considerate a fi o inspirație pentru Vechiul Testament al Bibliei, Iliada și Odiseea, lucrările lui Hesiod.

Epopeea Gilgamesh nu este un document religios. Este povestea unui rege, care sub protecția zeilor a reușit să inițieze o călătorie spre locurile interzise oamenilor.

Fapte despre Ghilgameș

  • Gilgameș a fost fiul zeiței Ninsun și al preotului King Lugalbanda. Mai târziu a devenit al cincilea rege al orașului Uruk (Erech în textele biblice, actual Warqa, în Irak) în jurul anul 2750 î.Hr.
  • Atunci când este prezentat, Gilgameș este considerat a fi fost om, dar cu toate acestea se speculează că ar fi avut gene de zeu.
  • Se crede că mărețul conducător a fost iubit atât de mult de zei, încât a fost binecuvântat cu putere, curaj și frumusețe. Din acest motiv este numit cel mai mare dintre regii de pe Terra.
  • Primii cercetători care au studiat limba sumeriană i-au citit numele eronat și l-au botezat Izdubar.
  •  Epopeea lui Ghilgameș rămâne cel mai vechi imn închinat omului cunoscut până astăzi, care îmbogățește moștenirea culturală universală. Aproape jumătate din cele 3 600 de versuri originale ale poemului s-au păstrat pe 12 tăblițe de lut ars. Restul au fost distruse ori s-au pierdut. Textul epopeei a supraviețuit în biblioteca regelui asirian Assurbanipal, în versiunea sa akkadiană, în secolul al VII‑lea î.H. Numeroase variante au fost traduse și păstrate de-a lungul secolelor în societățile antice mesopotamiene.
  • Zeița creației, Aruru, creează un om puternic și sălbatic numit Enkidu. Acesta este rivalul regelui măreț.
  • În cele din urmă cei doi rivali devin prieteni și participă împreună la diverse lupte.
  • Zeii supărați, îl ucid pe Enkidu. Acesta moare. Din acest motiv îl vizitează pe Utnapishtim , care a supraviețuit Marelui Potop. Gilgameș caută nemurirea.
  • Gilgameș nu reușește să găsească secretul nemuririi. În cele din urmă se întoarce acasă și realizează că este neputincios în fața destinului.
  • Există fragmente ale unui text epic găsit în Me-Turan ( Had Haddad) care indică faptul că la sfârșitul vieții sale, Gilgamesh a fost îngropat sub albia unui râu.

Surse

The Myth of Gilgamesh, Hero King of Mesopotamia