deja vu

Misterul deja vu explicat! Știința din spatele acestei senzații bizare

Deja vu, un sentiment comun desprins dintr-o realitate necunoscută. Dacă ați avut vreodată sentimentul că o situație este familiară sau călătoriți pentru prima dată într-un oraș și totul vă este cunoscut, atunci, se poate spune, că experimentați un deja vu.

Deja vu, care înseamnă în franceză „deja văzut”, combină o latură obișnuită cu una misterioasă. Conform unor studii, publicate în 2004, mai mult de 50 de sondaje despre déjà vu au sugerat că aproximativ două treimi dintre indivizi au experimentat ​​cel puțin o dată în timpul vieții, acest sentiment inexplicabil. Interesant este faptul că și orbii pot experimenta o asemenea trăire.

Deja Vu, mecanisme de înțelegere


Deja vu este dificil de studiat în laborator deoarece este o experiență trecătoare și, de asemenea, nu există un declanșator clar identificabil pentru aceasta. Cu toate acestea, cercetătorii au folosit mai multe instrumente pentru a studia fenomenul, pe baza ipotezelor pe care le-au prezentat. Cercetătorii pot studia participanții; prin procesele conexe, în special cele implicate în memorie; sau să proiecteze alte experimente pentru a cerceta deja vu.

Deoarece deja vu este greu de definit și studiat, cercetătorii au oferit multe explicații pentru modul în care funcționează. Mai jos sunt câteva dintre cele mai proeminente ipoteze.

Ereori ale memoriei

Erorile de memorie ale deja vu se bazează pe ideea că ați experimentat anterior o situație asemănătoare, dar nu vă amintiți conștient de ea. În schimb, vă amintiți de ea în mod inconștient, motiv pentru care pare familiară și nu știți de ce.

Familiaritate cu un singur element

Ipoteza de familiaritate cu un singur element sugerează că experimentați deja vu dacă un element al scenei vă este cunoscut, dar nu îl recunoașteți conștient deoarece este într-un cadru diferit. În acel moment, creierul transpune elementul din trecut în situația prezentă.

Similitudine

Această situație presupune experimentarea momentelor similare din viață.  Într- un studiu , participanții s-au uitat la camerele din realitatea virtuală, apoi au fost întrebați cât de familiară este o cameră nouă și dacă au simțit că se confruntă cu deja vu.

Cercetătorii au descoperit că participanții la studiu care nu au putut să-și amintească camerele vechi aveau tendința să creadă că o cameră nouă era familiară și că ei se confruntau cu deja vu, dacă noua cameră semăna cu cea veche.

Activitate cerebrală spontană

Unele explicații afirmă că deja vu este experimentat atunci când există activitate spontană a creierului fără legătură cu ceea ce se petrece în prezent.

Unele dovezi provin de la persoane cu epilepsie lobulară temporală , când apare o activitate electrică anormală în partea din creier care se ocupă de memorie. Atunci când creierul acestor pacienți este stimulat electric ca parte a unei evaluări pre-chirurgicale, ei pot experimenta deja vu.

Viteza de transmisie neuronală

Alte ipoteze se bazează pe modul în care informațiile rapide circulă prin creier. Diferite zone ale creierului transmit informații către zonele „de ordin superior” care combină informațiile împreună pentru a vă ajuta să înțelegeți lumea. Dacă acest proces complex este perturbat în orice mod – poate o parte trimite ceva mai lent sau mai repede decât se întâmplă de obicei – atunci creierul tău interpretează împrejurimile incorect.

Ce explicație este corectă?


O explicație pentru deja vu rămâne evazivă, deși ipotezele de mai sus par să aibă un fir comun: o eroare temporară în procesarea cognitivă. Deocamdată, oamenii de știință pot continua să proiecteze experimente care să explice senzația de deja vu, dar nu se poate spune cu exactitate care este originea sa.

Creierul își verifica sistemul de memorie

Cercetatorii au o noua explicatie pentru fenomenul de deja vu. Akira O’Conner, de Universitatea din St. Andrew, a explicat cum fenomenul de „deja vu” este doar o metoda prin care creierul uman isi verifica sistemul de memorie.

O’Conner si colegii sai au dezvoltat o tehnica de declansare artificiala a fenomenului de deja vu. Pentru a obtine acest lucru, echipa le-a prezentat participantilor la un studiu o serie de cuvinte inrudite, fara a dezvalui cuvantul care le leaga intre ele.

De exemplu, in cadrul unui test, echipa a oferit cuvintele ‘pat’, ‘perna’, ‘vis’ si ‘noapte’ fara a oferi si termenul ‘somn’.

Pentru a fi siguri ca participantii nu au auzit si cuvantul ‘somn’, cercetatorii i-au intrebat pe participanti daca au auzit un cuvant care incepe cu litera „s”, acestia negand afirmatia.

Mai tarziu, cand au fost intrebati ce cuvinte le-au fost prezentate, majoritatea au avut tendinta sa spuna ca au auzit si cuvantul somn.

Utilizand rezonanta magnetica functionala, echipa a observat ca atunci cand fenomenul de deja vu apare, cea mai activa parte din creier nu este cea legata de memorie, cum ar fi hipocampusul, ci zona frontala care este implicata in luarea deciziilor.

Dupa cum crede si O’Conner, aceasta regiune frontala monitorizeaza modul in care amintirile noastre sunt reluate.

Blocat într-o buclă temporară?

Henry Deacon, fizician, a lucrat la mai multe proiecte clasificate strict secret sau așa numitele proiecte negre.

El a fost printre primii specialiști care a vorbit despre călătoriile spațio-temporale, porți ale stelelor, arme climatice, despre testele care au realizat adevărate rupturi în spațiu-timp.

El a colaborat la proiectul Shiva Nova în cadrul căruia au fost utilizate baterii laser gigant cu ajutorul cărora au realizat reacții de fuziune care au generat rupturi în spațiu-timp și trecerea într-un univers paralel.

Înainte de Big Bang, spațiul și timpul nu au existat. După ce a fost creat Universul, materia și gravitația au creat spațiul și timpul care sunt structurate precum o pânză formată dintr-un număr imens de filamente, numite și bucle.

Henry Deacon afirmă că există posibilitatea ca o persoană să rămână blocată într-o astfel de buclă, câteva secunde, și atunci apare fenomenul de deja vu.

Există și cazuri mai complicate, în care persoana rămâne blocată, prizonieră, o perioadă mai mare de timp. Este cazul unui tânăr care a rămas blocat într-o buclă timp-spațiu timp de 10 ani.

Senzația de deja-vu persistă, iar medicii l-au suspectat că ar putea să aibă probleme legate de activitatea neurologică. Analizele medicale nu au demonstrat existența unor disfuncționalități neurologice.

Fizicianul Michio Kaku susține că tânărul are capacitatea de a trece într-un alt univers, unde a rămas blocat, întoarcerea ne mai fiind posibilă. Sentimentul de deja vu, care în mod normal poate să dureze câteva secunde, a scăpat de sub control.

Fenomenul de deja vu rămâne o necunoscută pentru lumea științifică. Michio Kaku susține că este un fel de alunecare într-un alt univers. El susține că Universul este un fel de radio care are mai multe frecvențe.

Oamenii sunt adaptați la frecvența realității noastre. Universurile interacționează din când în când, iar fenomenul de deja vu este o fereastră spre un alt univers.

Deja vu și alte senzații misterioase

Cel puțin o dată în viață, mulți dintre noi am trăit fenomene stranii pe care știința modernă nu le poate explica. Vă prezentăm câteva dintre acestea.

Deja vu

Este senzația pe care o avem atunci când ceea ce se întâmplă pentru prima oară ne este familiar. Subiectul are senzația că, într-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat, a trăit un eveniment identic.

Deja vecu

De această dată, sentimentul că ai trăit acel eveniment este mult mai puternic. Detaliile sunt mai bine stabilite. Poți recunoaște sunete, mirosuri. Legătura se stabilește în raport cu timpul.

Deja visite

Implică cunoașterea amănunțită a unui loc. Cu toate că nu ai fost niciodată în acel loc, cunoști foarte multe amănunte despre el. Legătura se stabilește în raport cu spațiul.

Deja senti

Este sentimentul pe care îl ai cu privire la trăirile tale, sentimentele tale, despre care ai senzația că le-ai mai trăit într-o perioadă anterioară.
La polul opus, sunt situații la fel de inexplicabile, în sensul că le-am trăit și nu le mai recunoaștem.

Jamais vu

Este o situație greu de explicat, în care subiectul nu recunoaște ceea ce în viața lui se repetă constant. Întâlnești o persoană de mai multe ori și nu o recunoști. Călătorești într-un loc de mai multe ori și acesta îți este complet necunoscut.

Presque vu

Senzația se traduce prin aproape văzut. Este vorba despre un sentiment puternic de revelație care nu se produce niciodată.

Treppenwitz

Sunt momente în care ai în minte o replică genială sau te gândești la o soluție genială, care, din păcate, nu sunt aplicate în momentul potrivit. Rămâi cu regretul că nu ai vorbit sau nu ai acționat atunci când trebuia.

Capgras

Este iluzia în care subiectul crede că un membru al familiei, un prieten, au fost înlocuiți cu alte persoane.

Fegoli

Este iluzia în care mai mulți oameni sunt unul singur. Aceeași persoană apare deghizată în mai multe ipostaze, în același timp în mai multe locuri.

Prosopagnosia

Este situația în care subiectul nu-și recunoaște membrii familiei sau obiecte familiare.

Amintiri din vieți paralele?

Memoria semantică ne ajută să ne reamintim lucruri pe care le-am citit, învățat. De exemplu, capitala României este București. Memoria episodică este o călătorie într-un timp mental. Memoria episodică s-ar putea să țină de o viață anterioară, în care am văzut anumite lucruri sau am cunoscut persoane.

Alți specialiști susțin ca acest fenomen ține de un univers paralel, care se interpune cu lumea noastră. Trăim în două universuri paralele și uneori, se interpun anumite secvențe. Este celebru cazul psihiatrului Carl Gustav Jung, care aflându-se în fața unui tablou a avut o revelație.

El a susținut că hainele și pantofii bărbatului din tablou i-au aparținut într-o viață anterioară. Putem să punem la îndoială spusele unuia dintre cei mai mari oameni de știință ai secolului al XX-lea? Oamenii de știință susțin că, există un deja vizitat, un deja simțit, trăit și ascultat.

Paradoxal, există și situația în care o persoană intra într-un loc familial, casa sa, sau familiar, acesta nu a recunoscut nimic din mediul ambiant. Au fost cazuri în care, anumite persoane nu și-au recunoscut membrii familiei.

Senzația de deja vu nu durează mai mult de 30 de secunde. Freud a explicat aceste senzații. Inconștientul înmagazinează aceste imagini, care poate vin dintr-o viață anterioară.

Cercetătorii olandezi au lansat o altă teorie, conform căreia memoria este o hologramă, care crează imagini tridimensionale, care vin dintr-o viață anterioară.

Emisfera stangă a creierului este responsabilă de crearea senzației de deja vu, emisferă care înmagazinează și lansează aceste senzații. Medicina nu a dat încă răspuns la visele pe care le au copiii. De regulă, aceștia au în timpul somnului, sentimentul că zboară. Ei au prezentat în detaliu această stare, care se aseamănă cu starea piloților din timpul zborului.

Noua teorie lansată de specialiști este cea legată de vieți paralele în spații paralele. Putem trăi simultan în mai multe spații paralele? Este o provocare la care așteptăm răspuns.

Referințe

Tip-of-the-tongue states and related phenomena. Ed. Bennett L. Schwartz and Alan S. Brown. Cambridge University Press. New York, NY 2014. http://www.cambridge.org/gb/academic/subjects/psychology/biological-psychology/tip-tongue-states-and-related-phenomena?format=HB