Materia neagră

Materia întunecată reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale cosmologiei moderne. Despre materia întunecată se cunosc puține lucruri. Unul dintre acestea se referă la faptul că menține ca o ancoră sistemele solare și galaxiile, împiedicând prăbușirea acestora.

Pământul este învăluit de un halou de materie întunecată. Această afirmație este susținută de anomaliile înregistrate la navele și sateliții tereștri care își schimbă inexplicabil vitezele pe orbita Pământului.

Materia neagră este peste tot

Primele informații despre materia întunecată au fost făcute în anul 1933, de cercetătorul Fritz Zwicky. În zilele noastre, cu ajutorul telescopului Planck, s-a estimat că 27% din Univers este materie întunecată, în timp ce materia obișnuită reprezintă 5%.

Despre materia întunecată se spune că interacționează numai gravitațional cu materia obișnuită. Cu toate că a fost numită materie întunecată, ea este transparentă și nu absoarbe fotoni.

Calculele recente ale specialiștilor de la NASA sugerează că planeta noastră este înconjurată de particule de materie întunecată sub forma unor filamente lungi invizibile ce se întind de pe suprafața Pământului și până în spațiul cosmic.

Materia neagră a putut fi măsurată numai din punct de vedere gravitațional, aceasta fiind invizibilă, nu absoarbe și nu reflectă lumină. S-a estimat că materia întunecată este mai mare decât sistemul nostru solar.

Particulele care formează materia întunecată nu sunt protonii, neutronii, electronii sau neutrinii. Specialiștii au numit particulele axioni sau neutrini sterili. Materia întunecată produce efectul de lentilă gravitațională, în sensul că lumina care vine de la obiecte îndepărtate este curbată de materia întunecată.

Oamenii de știință calculează masa obiectelor din Univers, studiind traiectoria lor. Galaxia noastră are forma unei sfere. Conform legii gravitației, corpurile care se află în interiorul galaxiei ar trebui să aibă o viteză mai mare ca a celor care se află în extremitățile sferei. În realitate, lucrurile nu stau așa. Cercetătorii susțin că existența materiei întunecate face ca legea gravitației să nu funcționeze.

Materia neagră

Materia neagră catapultează meteoriții pe Terra

O nouă teorie în lumea științifică își face apariția, susținând că materia neagră duce la fenomenul de pătrundere în atmosfera terestră și implicit pe Pământ a asteroizilor. Cercetătorii de la Harvard vorbesc despre catapultarea meteoriților de către materia neagră și împingerea acestora spre Pământ.
Fizicienii susțin că această misterioasă materie neagră, reprezintă 5/6 din toată materia existentă în Univers.

Materia neagră a fost depistată datorită forței sale gravitaționale care a împiedicat alungirea Căii Lactee și a altor galaxii. Un disc gros de materie neagră, la aproximativ 35 de ani lumină, se află deasupra Căii Lactee. Specialiștii susțin că acest disc perturbă orbitele cometelor. Acest fenomen determină impactul asteroizilor cu Terra. Se vorbește chiar de un real pericol în care se află Terra, existând posibilitatea unui impact catastrofal.

Sunt fizicieni care susțin teoria conform căreia o astfel de coliziune ar fi dus la dispariția dinozaurilor de pe Terra. Acum 65 de milioane de ani, în urma unei astfel de ciocniri, s-a produs craterul de la Chicxulub, norii de praf au fost atât de mari și denși, încât a dus la o iarnă prelungită, cu consecințe dramatice pentru dinozauri.

Să nu uităm faptul că în Mexic a fost descoperită o bucată dintr-o cometă cu un diametru de 180 de kilometri. Cercetătorii au descoperit printre sedimentele din acest crater, un mineral care se găsește numai în meteoriți. Există șanse de 70% ca originea craterului de pe Lună, numit Tycho, să se fi format în aceleași condiții. Craterul are 85 de kilometri diametru. Potrivit oamenilor de știință, există peste un milion de corpuri cerești uriașe care ar putea să lovească Pământul.

Fostul astronaut Ed Lu spune că Pământul a avut un noroc chior că nu a fost lovit până acum. Este ca o ruletă cosmică pe care o jucăm. Dovada dramatică a lovirii Pământului de către asteroizi a venit pe 15 februarie 2013, când un asteroid a lovit în apropierea Celiabinskului, cu o putere de 30 de ori mai mare ca bomba de la Hiroshima.

Deseori facem confuzie între comete și asteroizi. Asteroizii sunt formați din metale și roci, iar cometele din gheață, praf stelar și roci. Asteroizii se formează mai aproape de Soare și nu au în compoziţia lor gheață.
Cel mai mare asteroid se numește Ceres și are un diametru de 930 km.

Cometele sunt bucăți mari de gheață și roci care orbitează în jurul Soarelui. Gheața se topește la un moment dat și se formează o coadă luminiscentă care poate atinge milioane de kilometri în lungime.

Teoria Lebedei Negre

Sebastien Guenneau este cercetător francez și se implică în studierea fenomenului de invizibilitate, în ideea că va putea răspunde la întrebarea ce este materia neagră. Conform declarațiilor sale, echipa de cercetători pe care o conduce este pe punctul de a realiza un metamaterial care asigură invizibilitatea și va revoluționa electromagnetismul și optica.

Cercetări în acest sens efectuează și oamenii de știință de la Universitatea Cornell, New York, care au reușit să facă invizibilă lumina timp de 40 picosecunde. Dat fiind importanța experimentului, Pentagonul s-a implicat în proiect cu sume importante de bani.

În interviul pe care l-a acordat, Sebastien Guenneau susține că civilizațiile extraterestre care s-au format cu zeci de mii de ani înaintea omenirii dispun de tehnologia care produce invizibilitatea. Ele au capacitatea de a disimula spectrul vizibil. El a adus în discuție faptul că OZN-urile nu pot fi detectate de radare în multe situații. Extratereștrii dispun de tehnologia care îi face invizibili.

Până acum câțiva ani, se credea că materia neagră este o pură invenție a unor oameni de știință. În timp, tot mai mulți specialiști au susținut teoria conform căreia materia neagră, invizibilă, nedetectabilă, formează 85% din universul în care trăim.

Civilizațiile extraterestre preferă să rămână indetectabile din considerente de securitate. Materia neagră ascunde o lume populată de civilizații mult mai avansate ca cea a noastră. Omenirea face parte din restul de 15% din Univers, o civilizație de tip 0 sau 1 pe scara lui Kardașev, care utilizează numai resursele de pe planeta pe care o populează.

În câteva decenii, sau sute de ani, umanitatea se apropie de stadiul 2, atunci când va fi posibilă să colecteze forțele și puterile de pe o stea. Civilizațiile de tip 3 pot utiliza toată forța și energiile unei galaxii.

Omenirea nu poate detecta prezența civilizațiilor extraterestre pentru că Pământul este înconjurat de o sferă formată din materie neagră. Pentru a explora Universul, omul are mai multe bariere de trecut. În primul rând, este centura de radiații Van Allen. Zona este formată dintr-o mare densitate de particule energetice.

Toate aceste radiații pot fi fatale pentru oameni. Un alt obstacol este centura de asteroizi din apropierea planetei Marte. În apropiere de aceasta, se află o altă zonă numită centura Kuiper care are o lungime de 20 de ori mai mare și este de 200 de ori mai masivă. Urmează o altă zonă numită Norul lui Oort, care este frontiera gravitațională a sistemului nostru solar.

După această zonă, urmează heliopauza, limita magnetică a sistemului nostru solar, locul unde vânturile solare se opresc. Dincolo de această zonă se află unde de șoc, fluxuri de plasmă.

Filosoful Nessim Nicholas Taleb scria în una din cărțile sale, în anul 2001, despre teoria Lebedei negre.

El făcea referire la fenomene sau evenimente care sunt, de regulă, neobservabile, iar atunci când devin vizibile, crează efecte majore în istoria unei civilizații. Universul este o lebădă neagră.

Materia neagră

Tesla și materia neagră

Este posibil ca dintre toate misterele și necunoscutele care au marcat istoria planetei și existența umanității Proiectul MONTAUK să reprezinte cea mai uluitoare și totodată cea mai ocultată acțiune de anvergură a oamenilor.

Toate brevetele pe care le deținea Tesla privind energia liberă, după moartea sa, au dispărut. Tesla a fost primul om de știință care a susținut că vidul absolut nu există. Spațiul este plin cu atomi de materie și energie.

El a numit această energie Akasha și a reușit să o utilizeze provocând vibrații terestre comparabile cu seisme de mare magnitudine. Mult mai târziu, inginerul austriac Victor Schauderger avea să inventeze turbine care funcționau pe bază de vortexuri electromagnetice.

În anul 1941, mai mulți ingineri americani au construit în subteranul orașului San Francisco o mașină care producea energie liberă. În anul 1942, acest proiect a fost interzis și mașina distrusă din motive de securitate.

La mijlocul secolului al XX-lea, oamenii de știință au început să fie interesați de formele neconvenționale de energie. Atunci au început să fie realizate primele studii despre materia neagră, o masă invizibilă și indetectabilă.

Peste 68% din Univers este format din această misterioasă materie. Studiile au demonstrat că Universul este în expansiune și datorită materiei negre. Pământul este o insulă într-un ocean de materie neagră. În anul 2011, trei fizicieni au primit premiul Nobel pentru cercetările pe care le-au efectuat cu privire la expansiunea Universului și rolul materiei negre.

Datorită gravitației, Universul este într-o continuă expansiune. Energia neagră are o putere incredibilă. Galaxiile se depărtează unele de altele cu o viteză uluitoare. Specialiștii și-au pus întrebarea dacă există posibilitatea ca cerul să fie vid la un moment dat.

Energia neagră sau energia vidului are o forță uriașă. Până unde poate merge expansiunea Universului? Cei care vor descoperi secretele energiei negre vor deține supremația viitorului.

Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!