Mari duhovnici ai României

26 vizualizări
11 min. de citit

Ce înseamnă duhovnic? Preotul căruia îi povestești tainele care te macină, greșelile pe care le-ai făcut și de la care aștepți sfaturi care să te îndepărteze de greșeli.

Chiar și cei mai puternici oameni din istorie au avut temerile lor și au avut nevoie de un om de taină, un duhovnic.

Daniil Sihastrul, omul de taina al lui Ştefan cel Mare

sfantul cuvios daniil sihastrul 1

Daniil Sihastrul s-a născut într-un sat din apropiere de Rădăuţi. La botez, a primit numele de Dumitru. La vârsta de 16 ani s-a călugărit la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Rădăuţi, unde a primit numele David.

Se retrage la Mânăstirea Sfântul Laurenţiu din Vicovu de Sus, unde primește numele de Daniil. Se retrage într-o zonă împădurită și greu accesibilă de lângă Putna. Pe o stânca, va dăltui un paraclist, iar dedesubt o chilie.

În anul 1451, Ştefan cel Mare, după moartea tatălui său, îi face prima vizită, coborând în Chilia lui Daniil. Proorocirea lui Daniil este cutremurătoare. Îi spune lui Ştefan că va ajunge domnitor, situație care se va întâmpla șase ani mai târziu.

La îndemnul lui Daniil, Ştefan va construi Mânăstirea Putna. Daniil se va retrage pe malul părăului Voroneţ, sub stânca Şoimului. După înfrângerea de la Războieni din 1476, Ştefan îi face o vizită. Sfaturile lui Daniil au fost de îmbărbătare. Ca urmare a victoriilor care au urmat, Ştefan construiește Mânăstirea Voroneţ. La scurt timp, Daniil se mută într-o chilie de lângă mânăstire.

Daniil moare în anul 1496, iar pe piatra de mormânt a fost scris, la dorința lui Ştefan, următorul text, acesta este mormântul părintelui nostru David, schimonahul Daniil.

Daniil a fost sfânt încă din timpul vieții, vindecând pe cei bolnavi și alinind suferinţele.

Nicolae Steinhardt, ortodoxismul, calea spre eliberare

steinhardt

S-a născut în 12 iulie 1912 și a murit în martie 1989. S-a convertit la religia ortodoxă în închisoarea de la Jilavă. A fost scriitor, eseist, critic literar, jurist și publicist roman, doctor în drept constituțional. Este autorul unei opere unice, Jurnalul fericirii.

S-a născut într-o familie evreiască, tatăl sau, Oscar, a luptat în Primul Război Mondial. A fost rănit la Mărăşti și a fost decorat cu Virtutea Militară.
În anul 1958, este arestat Constantin Noica, un apropiat al lui Nicolae Steinhardt, care este chemat la Securitate unde i s-a cerut să fie martor al acuzării. Refuza și va fi arestat în lotul intelectualilor mistico-legionari. Este condamnat la 12 ani de muncă silnică.

În anul 1960, în închisoarea Jilavă, ieromonahul basarabean Mâna Dobzeu îl botează intru Iisus Hristos.

Jurnalul fericirii este un testament literar. Cele 570 de pagini dactilografiate sunt date lui Ion Caraion, care le preda Securităţii. În anul 1975, autorul finalizează o altă variantă care este confiscata din nou de Securitate. În anul 1984, Monica Lovinescu difuzează cartea le postul de radio Europa Liberă.

În anul 1964, este eliberat și se retrage la schitul Dârvari unde își desăvârşeşte taina botezului. În anul 1978, Constantin Noica îl întâlnește la o lansare de carte. Îi povestește despre mânăstirea Rohia. Se va retrage la Rohia ca bibliotecar cu aprobarea patriarhului Istinian.
În primăvara anului 1989, starea de sănătate a lui Deinhardt se agravează. Avea să scrie. Mi-e teamă că nu m-a iertat Dumnezeu faţă de păcatele tinereţii mele. Moare în aerogara din Baia Mare, înainte de a pleca spre Bucureşti.

Nil Dorobanțu, întâlnirea cu Dumnezeu

dorobant2 02 1

Despre părintele Nil Dorobanțu se spune că a fost un sfânt. S-a născut în anul 1920, în comuna Bala, Mehedinți. După cum mărturisea, la vârsta de 14 ani a avut o teofanie, o lumină puternică s-a coborât peste el.

Această minune s-a repetat încă de două ori. Având un unchi general, este înscris la Școala Militară, unde devine coleg cu regele Mihai. În primul an de școală, fiind într-o aplicație militară la Făgăraș, îl cunoaște pe părintele Arsenie Boca, care i-a dăruit o bucățică de anafură.

M-ai târziu, avea să spună că în acel moment a simțit o transfigurare care i-a străpuns toată ființa. Dezertează din armată și fuge în satul natal. Ca să fie scăpat de pedeapsa Curții Marțiale, unchiul său, generalul, îi obține un certificat medical cu diagnosticul dromomanie epileptică.

La scurt timp, se înscrie la trei facultăți, teologie, drept și filosofie pe care le termină cu Magna cum Laude. În timpul facultății este remarcat de părintele Gala Galaction. Se călugărește și se retrage la Mănăstirea Cernica.

Pleacă la Galați, unde va fi numit director la Școala de Cântăreți a Mănăstirii Cocoș. Merge la Mănăstirea Vladimirești, centrul de rezistență al ortodoxiei împotriva bolșevismului. Vizita de 40 de zile la Vladimirești avea să îi schimbe cursul vieții. Alegea calea cea mai grea a duhovniciei, pustietatea.

În permanență avea la el un sac în care erau 6-7 potire și cele trebuincioase oficierii unei liturghii. Părintele umbla cu biserica în spate. Predicile lui începeau la miezul nopții și durau 6-7 ore. În tot acest timp, regimul comunist îl urmărea asiduu. În toată acea perioadă, biserica era sub un asediu continuu. Monahii erau obligați să părăsească bisericile și mănăstirile.

Preotul Nil Dorobanțu s-a opus cu fermitate acestui abuz. El a mustrat preoțimea pentru că-l ținea închis pe Dumnezeu în chivot. El spunea, de ce îl țineți pe Hristos închis? El a venit să stea printre oameni.

Era conștient că biserica devenise un instrument al comuniștilor. Din acest motiv a ales să pustiască, departe de instituția numită biserică.

Pentru că devenise un opozant periculos, Securitatea decide să-l aresteze. L-au încuiat în biserica din localitatea Brateș, au bătut scânduri în geamuri, pentru că a doua zi urma să fie dus la cel mai apropiat sediu al Securității. Cu toate că biserica a fost păzită toată noaptea, de dimineață când l-au căutat, preotul dispăruse.

Securiștii au întocmit un raport în care au scris că apărea și dispărea ca un meteorit.
A urmat un nou episod la Mănăstirea Tarnița, locul unde Nil Dorobanțu se refugiase. La scurt timp, securiștii i-au dat de urmă și l-au arestat. L-au legat la mâini și la picioare cu lanțuri. După cea rostit, în numele Tatălui și al Fiului, lanțurile s-au rupt, iar securiștii au luat-o la fugă de spaimă.

Preotul Nil Dorobanțu a murit în anul 1977, ca un martir, închis și schingiuit de comuniști. El spunea că s-a lăsat prins de comuniști ca să poată să treacă prin caznele lui Hristos.

A fost înmormântat în localitatea sa natală. În anul 2005, urmașii săi au hotărât să ducă osemintele la București, în cavoul familiei. Mormântul la care se închinaseră ani de zile multe persoane era gol.

Nu uita să ne urmărești pagina de Facebook pentru alte articole la fel de interesante.

Previous Story

Un computer a prezis că omenirea va dispărea până în 2040

Next Story

Misterioșii zei Igigi și scopul existenței omului pe Pământ

Curiozități