Mănăstirea Curtea de Argeș: Zidirea umbrei, o practică bizară

18 vizualizări
8 min. de citit
Mănăstirea Curtea de Argeș

Despre mănăstirea Curtea de Argeș se spune că este capodopera arhitecturii medievale românești. În pronaosul bisericii se află mormintele principalilor ctitori, Neagoe Basarab și soția lui, Despina. Tot acolo se află și mormântul domnitorului Radu de la Afumați.

În anul 1899, regele Carol I scria în testamentul său că dorește să fie înmormântat la Curtea de Argeș. În anul 1914, este înmormântat la Curtea de Argeș, iar doi ani mai târziu, avea să-l urmeze soția sa, regina Elisabeta. Între cele două morminte se află o cutiuță pirogravată în care se găsesc osemintele fiicei lor, Maria, moartă la vârsta de patru ani. Au urmat regele Ferdinand și regina Maria.

Presa vremii a relatat pe larg înmormântarea regelui Ferdinand. În toate bisericile din țară au fost ținute slujbe de pomenire. În momentul în care carul mortuar a ieșit de la Cotroceni au fost trase 101 lovituri de tun. În cortegiul funerar, imediat după carul funerar, s-a aflat calul regelui.

La orele 10, sicriul regal este urcat în tren cu destinația Curtea de Argeș. Gara din Curtea de Argeș semăna cu o vastă capelă mortuară. Peste tot era purpură cernită cu chenare din frunze de laur. În două amfore uriașe ardea tămâia. Felinarele aprinse erau cernite.

Mănăstirea Curtea de Argeș

În dosul gării era tras afetul de tun cu șase cai. Peste 30000 de țărani așteptau să-și ia rămas bun de la rege. În momentul în care trenul a sosit, într-o liniște deplină a fost intonat Imnul Regal.

Toate casele din Curtea de Argeș aveau pe fațadă semne de doliu. Cei trei kilometri până la mănăstire au fost parcurși în două ore, timp în care s-au auzit bubuituri de tun. La cinci și jumătate, cortegiul ajunge la mănăstire, unde este întâmpinat de cei mai înalți prelați din România.
După slujbă, sicriul a fost coborât în criptă, care este zidită din beton armat și învăluită în purpură pe care era scris numele regelui. După ceremonie, cripta a fost boltită și acoperită cu o placă de marmură.

Atât la regele Carol, cât și la regele Ferdinand, cele mai importante momente din viața lor au fost marcate în rit ortodox. Ne referim la încoronare, botezul copiilor, dar și înmormântările.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Construcția Mănăstirii Curtea de Argeș a început în anul 1514, din dorința lui Neagoe Basarab. În tinerețe, Neagoe Basarab a studiat în Italia și Constantinopol. Baiazid al II-lea i-a încredințat administrarea construcției unei moschei.

Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 – 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Constructorul șef al moscheii era Manoil din Niaesia, un armean recunoscut în arta construcției. Cu toate că turcii interziceau folosirea marmurei în construcția bisericilor, pentru a nu se ridica la nivelul moscheelor, Neagoe Basarab reușește să aducă marmură din Grecia. Neagoe i-a scris sultanului Selim să aprobe un import de marmură, mințindu-l cu privire la destinația acesteia. În secolul al XIX-lea, arheologul Grigore Tocilescu descoperă pe  bolta bisericii o cărămidă pe care era scris cu caractere osmane numele lui Allah. După restaurarea bisericii, această cărămidă a dispărut.

Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 – 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții.

Mitul Anei

Nu se cunosc motivele pentru care au fost scrise acele caractere. Legenda Meșterului Manole face trimitere la un mit fundamental al poporului român, nimic nu poate fi clădit, nimic nu poate dăinui, dacă nu are la bază un sacrificiu. Istoricul Ștefan Dumitrache susține că Ana a fost sora de lapte a lui Neagoe și fiica din flori a lui Pârvu Craiovescu.

Ana a fost căsătorită cu celebrul Manoli din Niaesia. Din cauza disensiunilor dintre Manoli și muncitori, construcția mănăstiri a durat mai mult de 5 ani. Pentru acele vremuri în care o biserică se ridica în câteva luni, 5 ani au însemnat foarte mult.

Pe fondul acestor neînțelegeri a survenit și moartea Anei. Ea a murit ca urmare a revoltei meșterilor, care au zidit-o în zidurile bisericii. Potrivit unui obicei vechi, unei persoane care stătea la soare i se măsura umbra, pe furiș, cu ajutorul unei bâte.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Jalonul se rupea la dimensiunea umbrei și se îngropa în zid. Practica se numea zidirea umbrei. Cei cărora li se întâmpla acest lucru, înnebuneau. De aceea, întregul obicei se făcea pe ascuns.

De altfel, cele două turle de deasupra pronaosului răsucite din exterior spre interior, de jos în sus, simbolizează ascensiunea, de la pământ la cer, prin sacrificiul Anei și al copilului pe care îl purta în pântece. Manoli moare și el în condiții tragice, încercând să zboare după acoperișul bisericii. În locul unde Manoli a căzut s-a format un izvor, care îi poartă numele. În timp, izvorul a secat.

Nu uita să ne urmărești pagina de Facebook pentru alte articole la fel de interesante.

Previous Story

De ce a fost regele Ferdinand înmormântat cu o coroană de oțel?

Next Story

Spiritele naturii în legendele românești