Lacul Vulturilor sau ”Lacul fără fund”  este un lac periglaciar, care ascunde numeroase legende și povești fascinante din Munții Buzăului. Lacul este considerat o adevărată legendă românească și este apreciat atât de turiști, cât și de oamenii de știință.

Localizare – Lacul Vulturilor


România – Buzău – Munţii Siriului
Coordonate Coordonate: 45°30′31″N 26°8′8″E45°30′31″N 26°8′8″E
Tip periglaciar
Suprafața lacului 0,9 ha
Altitudine 1.420 m
Adâncime maximă 2.5 m

Lacul Vulturilor sau ”Lacul fără fund” se găseşte pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de 1.420 metri, în Munţii Siriului. Este un lac periglaciar, aflat pe suprafaţa comunei Chiojdu, judeţul Buzău. Se poate ajunge la el, dacă se urmează marcajele.

Legenda lacului


Cele două nume ale lacului provin din două legende românești. Acestea au fost culese și expuse în folclor de scriitorul Alexandru Valhuţă în opera sa, ”România Pitorească”.

Vlahuță susține că acest lac este unic în România, pentru că aici vulturii își învață puii să zboare. “Vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”. Aceasta este doar o legendă, care nu a fost niciodată confirmată, dar uneori și legendele au un sâmbure de adevăr. Datorită acestei legende, acest lac superb de munte a luat numele de Lacul Vulturilor.

Al doilea nume, cel popular, şi anume ”Lacul fără fund”, este datorat altei legende cunoscute prin părțile locului, ce nu are, aşa cum ar fi de închipuit, nicio legătură cu adâncimea lacului. Se spune că un cioban, sătul de această meserie, şi-ar fi părăsit turma de oi, aruncându-şi bâta în acest lac.

Lacul Vulturilor

După un an, el a regăsit-o plutind în Dunăre, moment la care, mistuit de dorul locurilor natale, a decis să se întoarcă la vechile lui activitaţi, căutându-şi turma de oi şi realizând că oieritul este, cu adevărat, menirea sa.

Poveștile localicilor


O poveste fascinantă, care circulă printre localnici spune că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, românii au făcut un drum care ducea sub Lacul Vulturilor. Tancurile germane au ținut acest drum până s-au scufundat în lac și pentru că acesta este fără fund nu au mai reușit niciodată să iasă.

O altă poveste și mai veche s-a conturat în vremea tătarilor. Atunci oamenii aruncau bogățiile în lac, când tătarii le vizitau zona. Ei credeau că atunci când vor fi liberi își vor recupera bogățiile, dar pentru că lacul este fără fund, acestea nu au mai fost găsite niciodată.


Like it? Share with your friends!

0