inima

Inima are un creier. Iată cum se poate activa

Până de curând, știința modernă a perceput inima ca o simplă pompă pentru a regla fluxul de sânge în întreg corpul nostru. Însă, în numeroase culturi antice, inima s-a crezut că are o funcție mult mai complexă, care corespunde cu gândurile, emoțiile și spiritul nostru. 

Când vorbim sau împărtășim sentimente dintr-un loc cu semnificație profundă sau din pasiune, spunem că vorbim din inimă sau încercăm să transmitem ceva care este sincer. 

Aceasta nu mai este doar o maximă arhaică, ci în schimb una cu sprijin factual, iar știința realizează acum că inima și creierul au mai mult decât o relație corolară și interactivă. O relație care are consecințe reziduale asupra corpurilor noastre și chiar asupra umanității în ansamblu.

Conectarea a două organe majore


Creierul a fost (sau încă mai este) considerat că este centrul de control al organismului, trimițând impulsuri prin sistemul nervos către diferite organe, spunându-le cum să se comporte. 

Acest lucru se realizează prin acțiune voluntară sau involuntară. Dar, în realitate, inima trimite mai multe semnale creierului decât creierul îi trimite inimii, influențând emoțiile, amintirile, rezolvarea problemelor și funcțiilor cognitive la nivel înalt. 

De fapt, inima are propria rețea de neuroni. Această rețea este atât de sensibilă încât ritmurile inimii noastre devin foarte ordonate atunci când experimentăm emoții pozitive, iubire și bucurie. Dimpotrivă, emoțiile negative și activitatea psihologică provoacă o funcție cardiacă neregulată și sacadată, ceea ce duce la ineficiență, lipsă de energie și raționament deficitar.

În timp ce fluctuațiile ne pot zdruncina nivelul energetic și emoțional, ritmurile cardiace ne influențează viața în întregime. Aceste fluctuații arată cât de sensibile sunt inimile noastre. Aceste oscilații ale ritmului nostru cardiac sunt numite variația frecvenței cardiace sau HRV. HRV măsoară în esență modificarea ritmului nostru cardiac cu fiecare respirație. Este un mod eficient de a putea menține și efectua coerența psihofiziologică sau coerența inimă-creier.

Cum să mențineți coerența creierului inimii


Scopul dezvoltării și menținerii coerenței inimă-creier este de a ajusta, în esență, aceste organe la frecvența adecvată creând o armonie care să permită o funcționare optimă. 

Frecvența ideală pe care cineva dorește să o atingă este 0,1 hz. La această frecvență, este dovedit științific că organismul activează enzime care lucrează pentru a întârzia îmbătrânirea, a îmbunătăți funcția cognitivă, a stimula sistemul nostru imunitar și a promova producția de DHEA, precursorul tuturor hormonilor. Deci, cum se realizează o frecvență de 0,1 hz?

Mâncarea sănătoasă și ecologică ar trebui să fie primul pas pe care trebuie să-l facem în acest proces, dar nu este neapărat suficient. Dacă calitatea solului lipsește adesea pentru a furniza nutrienți optimi frustelor și legumelor, suplimentele pot ajuta pentru o dietă echilibrată. Vitamina C din acidul ascorbic, Vitamina K, magneziul și calciul sunt adesea nutrienți pe care nu îi asimilăm suficient. În general, se recomandă suplimente pentru acești nutrienți.

Asimilată cu o dietă sănătoasă, metoda principală pentru activarea coerenței inimă-creier se face printr-o tehnică de respirație de 10 secunde. Metoda este foarte simplă. Se trage aer în piept timp de 5 secunde. Apoi se ține aerul în piept timp de alte 5 secunde, după care se expiră.

Beneficii


Unul dintre beneficiile practicării coerenței inimă-creier este că poate duce la o reziliență mai mare a inimii. Deși poate suna ciudat, cu cât variabilitatea ritmului cardiac este mai mare intre fiecare bătaie, cu atât corpurile noastre sunt capabile sa se adapteze la schimbări. 

Când suntem tineri, ne naștem cu o mare variabilitate în bătăile inimii noastre și, prin urmare, cu o rezistență mai mare pentru a face față stresului. Pe măsură ce îmbătrânim, există o variabilitate mai mică, ceea ce face dificilă adaptarea la situații noi sau chiar la stres. 

O altă consecință extraordinară a rezonanței, care este creată prin frecvențele corpului nostru, mai ales atunci când se obține coerența inimă-creier, este efectul pe care îl poate avea asupra celorlalți. 

S-a măsurat că frecvențele generate de corpul nostru sunt emise  pe o rază de cinci metri. Ceea ce este și mai uluitor este faptul că frecvența generată de conștiința noastră are puterea de a interacționa cu undele magnetice ale Pământului. 

Acest fenomen a fost măsurat și observat pe câmpurile magnetice în timpul unor evenimente globale semnificative. Istoric, aceste fluctuații masive provocate de oameni s-au materializat în din tragedii globale. Aceste studii sunt încă la început, dar există o serie de specialiști, care consideră că energia conștiinței colective poate provoca dezastre, dacă nu este folosită în direcția bună. Vă dați seama ce s-ar putea realiza pe această planetă dacă energia colectivă ar fi îndreptată în direcția potrivită?

9 lucruri pe care nu le știai despre inimă


  • În viața intrauterină, inima fătului se formează înaintea creierului. Începe să bată după primele patru săptămâni de viață, de două ori mai rapid decât a unui adult, iar la opt săptămâni este dezvoltată complet.
  • Cercetătorii spun că undele creierului unei mame se conectează la bătăile inimii bebelușului ei.
  • Inima, deși mulți cred că este situată în stânga, este poziționată în spatele sternului, dar are vârful îndreptat ușor spre stânga, fapt pentru care se simt bătăile în această parte. Ea pompează cam 6 litri de sânge pe minut, circa 10.000 de litri într-o zi.
  • Datorită automatismului cardiac, una dintre cele mai importante proprietăți ale inimii, se pot face operațiile pe cord deschis, deoarece aceasta îi permite să bată și atunci când este scoasă din corp. Inima dispune de propriul său sistem de declanșare a impulsurilor electrice, astfel poate continua să bată atât timp cât are o sursă adecvată de oxigen.
  • Inima bate singură, nu datorită creierului, ea trimite mai multe informații către creier și nu invers. Se spune despre ea că are de fapt propriul său creier, care generează de 50 de ori mai multă energie electrică și de 5.000 de ori mai mult magnetism decât creierul.
  • Ritmul cardiac diferă în funcție de vârstă, astfel un copil cu vârsta până într-un an are un ritm cuprins între 70 și 120 de bătăi pe minut, unul cu vârsta de peste 10 ani și un adult care practică exerciții fizice au un ritm cuprins între 40 și 60 de bătăi pe minut.
  • În urma unor cercetări de peste 20 de ani, făcute de Institutul HearthMath, s-a ajuns la concluzia că inima este un organ senzorial, ce are un rol important în activitatea noastră mentală și emoțională.
  • Poate face o presiune atât de mare, încât ar putea arunca sângele pompat la o distanță de 9 metri.
  • Inima unei femei cântărește în jur de 230 grame, pe când a unui bărbat are cam 280 grame și bate mai repede decât cea a unui bărbat.