Încălzirea globală, creșterea generală a temperaturilor aerului, ale oceanelor și ale pământului, rămâne o problemă stringentă într-o societate care și-a extins utilizarea industrială de la mijlocul secolului al XX-lea.

Gazele cu efect de seră și gazele atmosferice sporesc stau la baza proceselor industriale și susțin încălzirea globală.

Pe măsură ce activitatea umană, cum ar fi arderea combustibililor fosili și creșterea defrișărilor, sporește gazele cu efect de seră cum ar fi dioxidul de carbon care este eliberat în aer.

În mod normal, când căldura intră în atmosferă, aceasta se face prin radiații de undă scurtă; un tip de radiații care trece fără probleme prin atmosfera noastră. Deoarece această radiație încălzește suprafața pământului, ea pleacă de pe Pământ sub formă de radiație cu undă lungă; un tip de radiație căreia îi este mult mai dificil să treacă prin atmosferă. Gazele cu efect de seră eliberate în atmosferă determină încetinirea acestei radiații de undă lungă. Astfel, căldura este prinsă în atmosferă și creează un efect general de încălzire.

Organizațiile științifice din întreaga lume, printre care Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, Consiliul Inter Academy și peste treizeci de persoane, au proiectat studii care prezic o creștere viitoare a acestor temperaturi atmosferice. Dar care sunt cauzele și efectele reale ale încălzirii globale? Ce concluzionează aceste dovezi științifice în ceea ce privește viitorul nostru?

Cauzele încălzirii globale

Producția de nailon și acid azotic, utilizarea de îngrășăminte în agricultură și arderea materiei organice eliberează în atmosferă oxidul de azot. Acestea sunt procese care s-au extins de la mijlocul secolului al XX-lea și continuă și în ziua de astăzi.

Efectele încălzirii globale


Topirea gheții

Topirea calotelor de gheață va desaliniza oceanul și va întrerupe curenții oceanici naturali. Deoarece curenții oceanici reglează temperaturile prin aducerea curenților mai calzi în regiunile mai reci și curenții mai reci în regiunile mai calde, oprirea acestei activități poate provoca schimbări extreme ale climei, cum ar fi Europa de Vest care se confruntă cu o mini-eră glaciară.

Încălzirea globală

Un alt efect important al topirii calotelor de gheață constă într-un albedo în schimbare. Albedo este raportul dintre lumina reflectată de orice parte a suprafeței sau atmosferei pământului. Deoarece zăpada are unul dintre cele mai înalte niveluri de albedo, ea reflectă lumina Soarelui înapoi în spațiu, ajutând la menținerea temperaturii pământului. Pe măsură ce se topește, mai multă lumină solară este absorbită de atmosfera pământului, iar temperatura tinde să crească. Acest lucru contribuie la încălzirea globală.

Ursul polar, prima victimă

Un alt efect al încălzirii globale este ursul polar. Ursul polar este acum considerat precum o specie pe cale de dispariție. Încălzirea globală a redus semnificativ habitatul său de gheață; pe măsură ce gheața se topește, urșii polari sunt blocați și adesea se îneacă. Odată cu topirea continuă a gheții, vor exista mai puține oportunități de habitat și un risc de dispariție a speciilor.

Acidificarea Oceanului / Albirea Coralului

Deoarece coralul este foarte sensibil la creșterea temperaturii apei pe o perioadă lungă de timp, își pierde algele simbiotice, un tip de algă care dă culoarea coralului și substanțele nutritive. Pierderea acestor alge îi conferă coralului o culoare albă. Deoarece sunt sute de mii de specii care se dezvoltă pe corali, ca un habitat natural și ca mijloc de hrană, înălbirea coralului este fatală pentru organismele vii ale mării.

Inundațiile și secetele și încălzirea globală

Încălzirea globală a cauzat ploi abundente în diverse zone ale globului datorită faptului că aerul mai cald are capacitatea de a menține mai mult timp vapori de apă decât aerul mai rece. Ploile vor produce inundații mai multe și astfel siguranța națională va fi pusă în pericol.

Dezvoltarea durabilă

În mod similar, schimbările climatice afectează dezvoltarea durabilă. În dezvoltarea țărilor din Asia, se produce un dezastru ciclic între productivitate și încălzirea globală. Sunt necesare resurse naturale pentru industrializarea și urbanizare. Cu toate acestea, această industrializare creează cantități imense de gaze cu efect de seră, epuizând astfel resursele naturale necesare pentru dezvoltarea ulterioară a țării. Fără a găsi o modalitate nouă și mai eficientă de a folosi energia, vom fi epuizați de resursele noastre naturale necesare pentru ca planeta noastră să prospere.

Perspectiva viitorului încălzirii globale: Ce putem face pentru a ne ajuta?


Politica privind clima

Alte politici americane și internaționale, cum ar fi Programul științelor privind schimbările climatice și Programul tehnologic pentru schimbările climatice, au fost revizuite cu un obiectiv global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin cooperare internațională. Întrucât guvernele lumii noastre continuă să înțeleagă și să recunoască amenințarea încălzirii globale pentru mijloacele noastre de trai, suntem mai aproape de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la o mărime ușor de gestionat.

Acțiune personală

Această reducere se poate realiza și prin îmbunătățirea eficienței consumului de carburanți. Conducerea vehiculelor mai puțin decât este necesară sau cumpărarea unei mașini cu consum redus. Deși este o mică schimbare, multe modificări mici vor duce într-o zi la o schimbare mai mare.

Reciclarea, ori de câte ori este posibil, reduce foarte mult energia necesară pentru a crea noi produse. Indiferent dacă este vorba despre cutii de aluminiu, reviste, cartoane sau sticlă, găsirea celui mai apropiat centru de reciclare va ajuta la lupta împotriva încălzirii globale.

Încălzirea globală

Încălzirea globală la nivel mondial

În ultimii 30 de ani, fenomenul de topire al ghețarilor s-a intensificat, fiind cauzat nu numai de încălzirea globală, ci și de rafalele de vânt, care în Antarctica pot atinge viteza de 700 km/h.

Rafalele de vânt produc așa-numitele valuri Kelvin care împing curenții calzi către calota glaciară.

Rafalele puternice de vânt produc o creștere a temperaturii cu un grad Celsius, fenomen care va duce ca în următorii 5000 de ani, toți ghețarii să se topească. Datele colectate de specialiști arată că în ultimii 10 ani, 18% din suprafața de gheață a Antarcticii s-a topit.

Statisticele relevă că la fiecare doi ani, ghețarii au pierdut o greutate echivalentă cu cea a Everestului, adică 161 de miliarde de tone.

Unul dintre cele mai temute scenarii apocaliptice devine realitate. Într-un comunicat, NASA a anunțat că ghețurile veșnice de la poli au început să se topească și nu mai există cale de întoarcere. Studiul NASA relevă faptul că topirea ghețarilor în următorii ani va duce la creșterea nivelului oceanelor cu 1,5 metri. Pagubele estimate sunt la 1000 de miliarde pe an.

Orașe precum New York, Miami, New Orleans, riscă să fie inundate total.

Cum va afecta acest scenariu România?

Delta Dunării va dispărea, la fel și bucăți însemnate din litoral, de pildă, partea de nord a stațiunii Mamaia.

Tulcea, Brăila, Galați vor fi insule în mijlocul unor mlaștini. Insula Mare a Brăilei se va transforma într-un lac uriaș.

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!