Herodot este cunoscut ca tatăl istoriei. S-ar putea să credem că toți anticii inteligenți au provenit din Atena, dar nu este adevărat. Ca mulți alții, Herodot nu numai că nu s-a născut în Atena, dar nu s-a născut nici măcar în ceea se considera Europa.

El s-a născut în colonia Dorian (elenă sau greacă, da, dar nu Ioniană) a Halicarnasului, pe coasta de sud-vest a Mării Asiatice, care în acea vreme era parte a imperiului persan.

Herodot nu fusese încă născut când Atena a învins Persia în bătălia de la Maraton (490 î.Hr.) și era doar un copil când persanii i-au învins pe spartani în bătălia de la Termopile  (480 î.Hr.).

Patria lui Herodot

Lyxes, tatăl lui Herodot, a fost probabil din Caria, Asia Mică. La fel a fost și Artemisia I de Caria, regina Halicarnassului (oraş inclus în Satrapia Căria a Imperiului Persan). Artemisia nu era orice regină care doar stătea la curte, ci una războinică. Rolul ei în invazia Greciei a fost major. Artemisia era recunoscută că o regina războinică. Grecii au pus drept recompensă pentru capturarea ei 10 000 de drahme.

După victoriile asupra persanilor de către grecii continentali, Halicarnassus s-a răzvrătit împotriva conducătorilor străini. Ca urmare a rolului său în acțiunile rebele, Herodot a fost trimis în exil pe insula Samos (patria lui Pitagora ), dar apoi sa întors la Halicarnassus în jurul anului 454 pentru a lua parte la răsturnarea regimului.

herodot parintele istoriei

Herodot din Thurii

Herodot se numea Herodot din Thuriu, mai degrabă decât Halicarnas, pentru că era cetățean al orașului pan-elenic Thurii, fondat în 444/3. Unul dintre coloniștii săi a fost și filozoful, Pitagora de Samos.

Herodot călătorește în lumea cunoscută

În timpul îndepărtării de pe tron al fiului lui Artemisia, Lygdamis, Herodot a călătorit în cea mai mare parte a lumii cunoscute. Herodot a călătorit în principal pentru a afla informații noi în cele mai cunoscute țări din acea vreme.

De asemenea, a locuit în Atena, petrecând timp în compania prietenului său, scriitorul renumit al tragediei grecești Sofocle.

Atenienii au apreciat scrierile lui Herodot, iar în anul 445 î.Hr. i-au acordat 10 talente – o sumă enormă.

Tatăl istoriei

În ciuda unor deficiențe majore în ceea ce privește precizia, Herodot este numit „tatăl istoriei” – chiar și de contemporanii săi. Uneori însă, mai mulți oameni îl descriu ca fiind „tatăl minciunii”. În China, un alt om a câștigat tatăl titlului de părinte al istorie, dar a fost secole mai târziu și s-a numit Sima Qian .

Istoricul lui Herodot

Operele lui Herodot , celebrând victoria greacă asupra persanilor, au fost scrise la mijlocul secolului al V-lea î.H. Herodot a vrut să prezinte cât mai multe informații despre războiul persan, motiv pentru care scrierile sale sunt atât de complexe.

Opera sa este alcătuită din 9 cărți, fiecare purtînd numele unei Muze, structurată astfel:

  • Cirus cel Mare-Cartea 1.
  • Cambise al II-lea-Cartea 2 și o parte din Cartea 3.
  • Darius I-Cărțile 4,5,6 și cealaltă parte din Cartea 3.
  • Xerxes I-Cărțile 7,8,9.

Herodot din Halicarnas considera că istoria și geografia sunt de nedespărțit, spre exemplu Cartea a II-a o consacră Egiptului Antic descriind revărsările Nilului, ocupațiile oamenilor, dar și cucerirea acestui teritoriu de către Cambise al II-lea, împarat Ahemenid.

Herodot aprecia popoarele care se opuneau expansionismului persan, de pildă în 513 î.Hr.Imperiul Persan, sub conducerea lui Darius I, organizează o expediție împotriva sciților și a geților care sunt înfrânți într-un final.

Cucerirea orașului Sestos (478 î.Hr.) de către atenieni încheie opera lui Herodot.

Pater historiae, titlu pe care posteritatea i l-a acordat, este semnificativ pentru locul lui Herodotos în evoluția științei istorice.

Un tsunami produs in Grecia Antica

Un text, din celebrele istorii ale lui Herodot, susține că atunci când hoarda de jefuitori persani pornise în căutarea prăzii peste mări şi tari, a ajuns la porţile unui oraş grecesc, aflat pe malul Mării Egee, si un fapt nemaiîntâlnit s-a întâmplat: un val uriaș a maturat coasta Greciei! Herodot credea că fusese mâna lui Poseidon, stăpânul mărilor, care a trimis un val uriaş de apă şi i-a omorât pe jefuitorii persani. În acest fel oraşul grecesc a fost salvat iar hoarda persană distrusă, iar valul de apă nu a mai revenit niciodată.

hpim0650 jpg

Herodot a fost unul dintre cei mai importanţi istorici ai antichităţii. Însemnările sale au o notorietate ieşită din comun, niciun istoric actual nu ar avea curajul să le conteste, cauza pentru care s-a încercat explicarea valului ucigaş. În mod normal, specialiştii susţineau că doar oceanele sunt capabile să provoace asemenea valuri ucigaşe pe care în ziua de astăzi le cunoaştem sub denumirea de tsunami. Însă, se pare că şi specialiştii s-au înşelat.

Şi marea poate provoca tsunami!

Un grup de cercetători din cadrul Societăţii de Seismologie din America a studiat minuțios textele istorice ale lui Herodot. În special s-au axat pe povesteavalului trimis de zei” şi spre uimirea tuturor s-a stabilit că acum câteva mii de ani şi Marea Egee era capabilă să creeze valuri tsunami.

Un studiu asemănător a fost elaborat şi de către Klaus Reicherter, de la Universitatea din Aachen, Germania, care a reuşit să stabilească data exactă când a avut loc invazia persană în Grecia, respectiv anul 479 î.Hr, ceea ce înseamnă că Herodot îşi redacta cronica la circa 50 de ani de la evenimente. Asta face informațiile şi mai credibile: le avea din surse apropiate.

Aceste fenomene se puteau produce în Marea Egee datorită perioadei zbuciumate în care se afla zona. Foarte multe cutremure s-au produs în trecut în zona Mării Egee, fapt pentru care seismologii susțin că un tsunami foarte mare putea mătura coasta Greciei, acum 2500 de ani.

O altă mărturie care vine în sprijinirea veridicității povestirii lui Herodot este faptul că s-au descoperit vestigii ale unor cochilii marine găsite în afara spațiului afectat cândva de apa mării. Datarea scoicilor a scos la iveală teoria prin care doar un val foarte mare le-ar fi putut duce acolo.  Studiile confirmă că fenomenul tsunami nu este caracteristic numai marilor oceane, el putându-se produce şi în largul mărilor, dacă acolo se produc cutremure majore.

Ca urmare anumiți cercetători confirma faptul că orice mare poate produce tsunami. În acest fel putem să ne întrebăm dacă Marea Neagră ar putea declanșa un val ucigaş în cazul producerii unui cutremur foarte mare? Cu toate că oamenii de ştiinţă infirmă această posibilitate, întotdeauna natura ascunde câte un as surpriză în mâneca să. Dacă Marea Egee a putut produce un tsunami care să ucidă o întreagă hoarda persană, atunci Marea Neagră de ce să nu poată?

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!