piramidă la Râșnov

Există o piramidă la Râșnov? Formațiune naturală sau creația omului antic?

Există o piramidă la Râșnov? Valentin Ţârca crede că zidul de sub deal descoperit de el ar putea fi o construcţie veche de milioane de ani. Arheologii nu se pot pronunţa asupra vechimii „zidului“ înainte de a cerceta locul, dar cred că formaţiunea este doar opera naturii.

Descoperire arheologică sau formaţiune naturală? Aceasta este întrebarea pe care şi-ar pune-o oricine în faţa locului din Râşnov unde Valentin Ţârca a găsit un fel de zidărie îngropată sub stratul de pământ care îmbracă dealul. Pietre paralelipipedice, cu muchii şlefuite milimetric. Lespezi mari, în spatele cărora se deschid grote.

Sunt îmbinate perfect, iar între ele, nimic. Straturile de piatră alternează cu straturi de pietricele, ca o zidărie din cărămizi şi mortar. Deşi pare să fie vorba de o construcţie omenească, nu e exclusă nici posibilitatea ca totul să fie un joc al naturii. Însă brăneanul Valentin Ţârca e convins că descoperirea lui este o construcţie realizată cu tehnologie necunoscută, acum 18 milioane de ani. Doar cercetările ştiinţifice la faţa locului vor demonstra dacă suntem sau nu în faţa unei descoperiri arheologice importante.

O piramidă la Râșnov?


Valentin Ţârca e pasionat de istoria secretă a Ţării Bârsei. O istorie care merge până departe, acum mai bine de un miliard de ani. Brăneanul e convins că prin părţile noastre o civilizaţie extraterestră a lăsat zeci de piramide, construcţii în care şi-au amenajat cândva laboratoare şi locuinţe.

Aceste piramide sunt astăzi munţi şi dealuri artificial împădurite, aşa încât nimeni n-ar mai bănui că sub stratul de pământ se ascund încăperi şi tunele. În zona Rîşnovului, sunt cel puţin şapte piramide aliniate, începând cu cea pe care e aşezată cetatea şi pe care, după cum a observat Valentin într-o litografie din secolul XIX, a fost doar piatră, ca dovadă că dealul a fost cândva piramidă. A făcut descoperirea la a şaptea piramidă începând de la cetate către Pârâul Rece.

E mai mică, de numai 30 de metri înălţime, dar plină de surprize. Ceea ce a găsit brăneanul este un perete format din cărămizi de gresie, îmbinate cu mortar. Aşezarea lor regulată pare să conducă la ipoteza că e vorba de o zidărie făcută de mâna omului.

Dar cât de veche ar fi această piramidă la Râșnov? Ce rost avea şi cine a construit-o? Evident, fiinţele din altă galaxie, crede Valentin, care vede construcţia drept o bază extraterestră din gresie, pentru protejarea de radiaţii a locatarilor, tencuită cu sol şi copaci, pentru derutarea rasei umane.

Pietre antice tăiate cu flexul?


Cum a fost ridicat acest zid? „Printr-o tehnologie necunoscută, de înaltă performanţă. Sunt pietre tăiate cu precizie de ordinul micronilor. Piatra a fost topită la temperaturi de mii de grade Celsius şi tăiată cu laserul. Pe fiecare piatră se poate observa un fel de smalţ lucios, aşa cum arăta iniţial piramida la exterior.

Acest smalţ nu se confundă cu depunerile de aluviuni“, explică arheologul amator, convins că din acelaşi tip de material de construcţie sunt făcute şi celebrele piramide de la Şona. „Pietrele cu pereţi concavi se îmbină perfect cu pietrele cu pereţi convecşi. Natura nu are matriţe pentru aşa ceva.

Aveau dacii sau medievalii flexuri?“, se întreabă el, ironic. Dacă am putea decoperta dealul, ar ieşi la lumină o frumuseţe de piramidă, asemănătoare celor din Egipt sau Mexic. Ca dovadă, îşi aminteşte că, într-o altă piramidă-deal din Râşnov, acum şapte ani, un puşti a intrat printr-o parte şi a ieşit în alta, după ce a trecut printr-o sală imensă. Există o piramidă la Râșnov?

După acelaşi principiu, ar trebui ca şi dealul lui să aibă o intrare secretă. Cât despre vechimea zidăriei îngropate, ar fi fost ridicată acum 18 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului, de pe vremea când pe Pământ trăia o civilizaţie colonizatoare venită din Constelaţia Dragonului. Înarmat cu această teorie, a încercat să afle şi părerea oamenilor de ştiinţă, arătându-le câteva poze şi un bolovan din dealul cu descoperirea. Unii l-au trimis la plimbare, alţii au promis că vor cerceta la faţa locului.

Piramidă la Râșnov? Gresie bună de ascuţit coasă


Profesorul Dumitru Romulus Târziu, de la catedra de pedologie a Facultăţii de Silvicultură Braşov, e convins că ciudatele pietre sunt banale roci de gresie.

„Este o gresie cenomaniană, adică din mezozoic. Nisipul, cimentîndu-se, a format astfel de plăci, iar prin mişcări tectonice, acestea se pot aşeza în diferite moduri. Această piatră este foarte bună pentru ascuţit coasa“, spune specialistul în soluri şi roci. Totuşi, privind formă regulată a cărămizii de gresie, el admite că „se poate şi să fi fost tăiată de mâna omului, înainte de a se depune pe ea ceva“.

Dar cine s-o fi tăiat? În mezozoic, adică acum 250 milioane de ani, omul încă nu apăruse pe Pământ. Profesorul Adrian Rusu de la Facultatea de Arheologie din Cluj, specialistul care conduce şantierul arheologic de la cetatea Râşnov, e dezamăgit.

Nici pe departe, descoperirea lui Valentin nu e o construcţie umană. Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Râşnov, nu exclude posibilitatea de a fi în faţa unei descoperiri. „Din poze nu reiese nimic clar. Poate să fie şi o amenajare de acum o sută de ani, poate să fie şi una foarte veche. Poate să nu fie nimic. Trebuie văzut la locul faptei“, spune istoricul, care şi-a propus să ajungă la faţa locului cât mai curînd.

Între speranţă şi îndoială ştiinţifică


O altă părere vine de la prof. dr. Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov. Arheologul a privit câteva fotografii, a întors pe toate părţile roca extrasă din dealul lui Valentin şi a explicat: „În anumite imagini, nu pare să fie niciun dubiu că e o zidărie din perioada medievală, după tehnică şi materiale. Se văd asizele de egalizare, iar piatră pare prelucrată. Dar natură e şi ea un constructor talentat. Trebuie văzut înainte să ne pronunţăm.

Contează forma dealului, omul lucrează după un plan, natura, după altul. Lângă zid trebuie să existe şi artefacte, ceramică în special. Nicio realizare umană nu rămâne izolată. Trebuie să văd contextul general, deocamdată, această piatră nu e decât o gresie, un Sandstein, cum ar zice neamţul“.

Cum lucrurile nu se pot lămuri înaintea unei explorări ştiinţifice, nu ne rămâne decât să aşteptăm verdictul experţilor. Până atunci, putem doar să privim şi noi imaginile şi să facem supoziţii.

Dacă e opera mamei natură, nu avem decât să ne minunăm de măreţia ei. Dacă e o construcţie umană, din ce secol să fie? Dealul e acolo de mii de ani, să fie zidul lui Valentin de vârsta piramidelor din Valea Regilor?

Un râu ciudat


  • Prin dreptul dealului cu pricina trece o apă. Valentin a observat că şi albia râului are ceva ciudat. „E terasată, e o podea perfect netedă, dintr-o singură bucată. Aşa ceva nu e făcut de mâna omului“, crede el, convins că dalele de gresie sunt urmele unui canal făcut de extratereştri pentru a colecta apa scursă de pe piramidă. Profesorul Târziu are o explicaţie simplă: „albia oricum e artificială, cu cascade pentru oxigenarea apei. Noi am regularizat această vale“. Dar Valentin nu e de acord.

„Cu siguranţă e vorba de alt râu. Aici e o podea groasă de jumătate de metru. Cum au turnat-o?“, se întreabă el, convins că oamenii de ştiinţă n-au niciun interes să ne spună adevărul. „Sunt plătiţi de elitele francmasoneriei să păstreze ascunse misterele lumii“, crede brăneanul care şi-a expus teoria pe site-ul www.agarthacode.com. Aici mărturiseşte şi faptul că este ultimul rege al agathîrşilor, populaţie rezultată în urma încrucişării extratereştrilor cu indigenii din Carpaţi.

Alte mistere din Cetatea Râșnov

Cetatea Râșnov este unul dintre cele mai misterioase locuri din România. În incinta cetății, există o fântână despre care se spune că are o adâncime de peste 150 de metri.

Fântâna ascunde o comoară, dar nimeni nu s-a încumetat să coboare pentru a căuta comoara.La fântâna au lucrat doi prizonieri turci timp de 15 ani. Documentele istorice confirmă faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, începând cu anul 1625, iar adâncimea este de 150 de metri. Se mai spune că pe pereții fântânii sunt scrise versete din Coran.

Râșnovul mai este numit și Valea Trandafirilor, pentru că în trecut, zone întregi erau acoperite de trandafiri.

În zona Râșnovului, cercetătorii au descoperit pietre paralelipipedice cu muchii șlefuite milimetric. Aceste pietre acoperă grote imense și tuneluri. Se presupune că aceste pietre au fost construite cu ajutorul unei tehnologii necunoscute. Există șapte astfel de structuri cu formă de piramidă, în interiorul cărora au fost descoperite grote și tuneluri.

Piramidele de la Șona

Pietrele sunt tăiate cu o precizie de ordinul micronilor. Piatra a fost topită la temperaturi de mii de grade Celsius și tăiată cu laserul. Din același tip de material sunt realizate și piramidele de la Șona care la rându-le rămân un mister pentru cercetători. Piramidele sunt aliniate perfect pe două rânduri și este puțin probabil ca ele să fie rodul hazardului.

Unii cercetători au lansat ipoteza că piramidele s-au format în urma alunecărilor de teren. În astfel de condiții cum am putea explica alinierea perfectă și forma piramidală la toate cele opt structuri?

În anul 2009, una dintre piramide a fost vandalizată de mai mulți infractori. Cu o aparatură sofisticată, aceștia au reușit sa facă mai multe gauri în piramidă. La scurt timp, din piramidă a ieșit un gaz urât mirositor și se auzeau vuiete. Speriați de ceea ce s-a întâmplat, sătenii au astupat găurile.

Comoara ascunsă

Cetatea Râșnov este una dintre cele mai impozante și bine păstrate fortificații din Transilvania. Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de cetatea Râșnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor. În anul 1427 împăratul Sigismund de Luxemburg a vizitat Cetatea Râșnov, pe care a trecut-o în administrarea comunității locale, căreia i-a acordat rangul de târg.

Pe lângă însemnătatea istorică pe care o poartă această cetate impozantă, diverse legende s-au născut în jurul ei în decursul anilor. Bătrânii din zonă susțin că au auzit din moși strămoși cum că în urmă cu 300 de ani, doi prizonieri au fost puși să sape o fântână. Dacă reușeau să ducă munca la bun sfârșit, aceștia urmau să fie eliberați. După mai multe săptămâni de trudă, cei doi au ajuns să sape nu mai putin de 147 metri în pământ, adică cam cât ar avea un bloc de 50 de etaje.

În cele din urmă, cei doi au fost eliberați și au plecat unde au văzut cu ochii. Legenda mai spune că această fântână ascunde o comoară impresionantă. Nu se știe cine ar fi îngropat-o acolo, dar există foarte mulți galbeni ascunși în fântâna din Cetatea Râșnovului.

Din dorința de a o reintegra în circuitul turistic al cetății, autoritățile locale au trimis mai mulți alpiniști pentru a coborî în adâncimile fântânii. Ei aveau misiunea de a controla soliditatea structurii și de a o curăța de gunoaie și de alte impurități. După aceea, autoritățile locale vor să obțină autorizația de la Inspecţia Muncii pentru ca turiștii curioși să poată coborî în fântână și să caute comoara misterioasă.

Cu siguranță că nu vor exista prea mulți doritori pentru a efectua o asemenea coborâre, dar ținând cont că au șansa să descopere o comoară probabil că atracția va fi mare.

Este greu de spus dacă legenda din bătrâni este adevărată sau nu, dar se pare că autoritățile locale au înțeles modalitatea de a atrage cât mai mulți turiști în orașul lor. Așadar, dacă sunteți pasionați de găsirea comorilor sau pur și simplu de alpinism, nu trebuie să ratați o coborâre fascinantă într-o fântână săpată de doi oameni care visau la un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagmalipsa constrângerilor”, denumit libertate.