Evoluția creierului uman. Cum s-a dezvoltat cel mai important organ de-a lungul timpului

Organele umane, la fel ca și creierul, s-au schimbat și au evoluat în de-a lungul timpului. Creierul uman nu face excepție de la aceste fenomene naturale. Bazându-se pe ideea lui Charles Darwin privind selecția naturală , speciile care aveau creiere mai mari, capabile de o funcționare complexă, păreau a se adapta mai bine la viață. 

Capacitatea de a înțelege situații noi, s-a dovedit a fi neprețuită pentru supraviețuirea speciei Homo sapiens . Unii oameni de știință cred că, pe măsură ce mediul pe Pământ a evoluat, oamenii au ținut și ei pasul. 

Abilitatea de a supraviețui acestor schimbări de mediu se datorează în mod direct dimensiunii și funcției creierului de a procesa informația și de a acționa asupra acesteia.

Strămoșii timpurii ai omului

In timpul domniei lui Ardipithecus, creierele au fost foarte asemănătoare în mărime și funcție de cele ale unui cimpanzeu. Având în vedere că strămoșii omului din acea vreme (cu aproximativ 6 milioane până la 2 milioane de ani în urmă) semănau mai mult cu maimuța decât omul, creierul trebuia să funcționeze la fel ca al unui primat. 

Chiar dacă acești strămoși aveau tendința să meargă în poziție verticală, cel puțin o parte din timp, ei încă se urcau și trăiau în copaci, ceea ce necesită un set diferit de abilități și adaptări decât cel al oamenilor moderni.

Dimensiunea mai mică a creierului în această etapă a evoluției umane a fost adecvată pentru supraviețuire. Spre sfârșitul acestei perioade de timp, strămoșii omului au început să-și imagineze cum să facă niște instrumente foarte primitive. 

Acest lucru le-a permis să înceapă să vâneze animale mai mari și să crească aportul de proteine din hrana lor. Acest pas esențial a fost necesar pentru evoluția creierului, deoarece creierul uman modern necesită o sursă constantă de energie pentru a menține funcționarea la un nivel ridicat.

2 milioane până la 800 000 de ani în urmă

Speciile acestei perioade de timp au început să se deplaseze în diferite locuri de pe Pământ. Pe măsură ce se mișcau, au întâlnit noi medii și o nouă climă. 

Pentru a procesa și a se adapta la aceste noi condiții, creierul lor a început să devină mai mare și să îndeplinească sarcini mai complexe. Odată ce omul primitiv a început să se răspândească prin diferite locuri de pe glob, era mai multă mâncare și spațiu pentru fiecare specie. Acest lucru a dus la o creștere atât a dimensiunii corpului, cât și a mărimii creierului oamenilor primitivi.

Strămoșii omului din această perioadă de timp, cum ar fi Australopithecus și Paranthropus, au devenit și mai competenți în procesul de fabricare a instrumentelor și a progresat enorm în privința hranei. O creștere a dimensiunii și funcției creierului necesită o dietă mai diversificată pentru aceste specii și, cu aceste progrese, a fost posibilă.

Între 800 000 și 200 000 de ani în urmă

De-a lungul acestor ani, în istoria Pământului, a avut loc o schimbare climatică mare. Aceasta a determinat evoluția creierului uman într-un ritm relativ rapid. Speciile care nu s-au putut adapta la temperaturi și medii noi climatice au dispărut rapid. În cele din urmă, numai Homo sapiens a supraviețuit.

creier

Mărimea și complexitatea creierului uman a permis indivizilor să dezvolte mai mult decât sistemele primitive de comunicare. Acest lucru le-a permis să lucreze împreună pentru a se adapta și a rămâne în viață. Speciile ale căror creier nu era destul de mare sau complex au dispărut.

Diferitele părți ale creierului, s-au dezvoltat suficient pentru a prelua diverse sarcini și trăiri. Părți ale creierului au fost desemnate pentru sentimente și emoții, în timp ce altele au rămas cu sarcina supraviețuirii și a funcțiilor de viață autonome. Diferențierea părților creierului a permis oamenilor să creeze și să înțeleagă limbile pentru a comunica mai eficient cu ceilalți.