De ce există mai puțini criminali în serie în lume?

52 vizualizări
7 min. de citit

Poveștile despre maniaci precum „Zodiacul”, un criminal în serie, a cărui identitate nu a fost niciodată descoperită, au atras întotdeauna atenția. Cei mai mari criminali în serie au fost interpretați de actori celebri în filmele de la Hollywood. Din acest motiv putem considera că maniacii au atins ceea ce au căutat prin crimele lor, faima.

De exemplu, numele Ted Bundy, în perioada dintre anii 1970 și 1990 a apărut cu o regularitate de invidiat în filmele celebre. Dar deja în anii 1980, s-a întâmplat ceva și numărul ucigașilor în serie a scăzut considerabil. Conform datelor compilate de Mike Amodt de la Universitatea Radford, în Statele Unite au existat aproape 700 de ucigași în serie în anii 1980, dar până în anii 1990 erau puțin sub 670. Interesant este că, la sfârșitul anului 2016, această cifră era de puțin peste 100 de persoane. Se pare că infractorii care au terorizat generații întregi sunt foarte rare astăzi. Dar de ce?

Ucigașii în serie sunt un fenomen modern

Crima în serie este cea mai rară formă de crimă care apare atunci când o persoană ucide trei sau mai mulți necunoscuți, pe parcursul a mai multor luni.

criminali în serie
Filmul „Șapte”. În rolurile principale sunt Brad Pitt și Morgan Foimen.

După cum remarcă autorii studiului, publicat în revista Center for Crime and Justice Studies , uciderea în serie este un fenomen distinct modern, produs de fenomene sociale și culturale relativ recente.

„Ucigașii în serie au devenit un punct de referință inevitabil în filme, seriale TV, romane, cărți și jocuri video. Acest sistem media global, din nou, un atribut caracteristic al timpului nostru, a introdus mulți oameni în dinamica crimelor în serie și în viața unor criminali deosebit de notorii ”

scriu autorii lucrării științifice.

Cu toate acestea, legătura dintre mass-media și crimele în serie nu este simplă. Potrivit cercetătorilor , prin diseminarea pe scară largă a informațiilor despre ucigașii în serie specifici, mass-media stabilesc „criminalul în serie” ca categorie culturală dominantă, făcând ca specificul unui astfel de comportament să fie deschis imitației. Totuși, aceasta nu înseamnă că uciderea în serie poate fi produsul unui fel de „efect media” direct.

Cu toate acestea, mulți ucigași în serie erau dornici să-și vadă numele la televizor și pe primele pagini ale ziarelor. Pentru unii, faima părea atrăgătoare, dar pentru alții a devenit o pasiune atotcuprinzătoare. De exemplu, o analiză din 2002 a celor mai renumiți șapte ucigași în serie din Statele Unite a constatat că majoritatea dintre ei „păreau să se bucure de statutul lor de celebritate și să prospere prin atenția pe care au primit-o”. Și totuși, există mai puțini ucigași în serie astăzi. Dar de ce?

O societate mai sigură

Conform unei teorii populare, avansarea criminalisticii și apariția abordărilor genetice pentru urmărirea infractorilor au avut un impact semnificativ asupra reducerii numărului de criminali în serie. Mulți cercetători sugerează că pedepsele sunt foarte mari și dina cest motiv criminalii sunt descurajați.

Potrivit unei alte teorii, ucigașii în serie nu au dispărut, ci s-au transformat mai degrabă în acești manipulatori ai maselor. Cu toate acestea, profilurile celor două tipuri sunt total diferite, dar baza lor este comună.

criminali în serie
Filmul „Zodiac”.  În rolurile principale, Robert Downey Jr., Jake Gyllenhaal

De asemenea, această idee se regăsește și în România. Cei mai mari criminali în serie au existat în secolul trecut. Printre aceștia putem să-i amintim pe:

Ion Rîmaru – Teroarea anilor ’70 – Trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, șase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de viol si mai multe furturi si tâlharii.

Grigore Uruc – Asasinul de Anul Nou – Un caz deosebit este si cel al taranului analfabet, Grigore Uruc, si al dosarului „Cerasela”, numele primei sale victime. Nu putini au fost cei care, la sfârșitul anilor ’80 vorbeau de apariția unui nou Ion Rîmaru

Vasile Tcaciuc – Măcelarul din Iași – Totul a început in 1935, an in care noul proprietar al unui imobil ieșean, a fost alertat de câinele unui musafir, câine care dăduse semne de agitație si care zgâria insistent podeaua casei. Curios, acesta sapă în locul indicat de animal şi, spre oroarea sa, descoperea şase cadavre îngropate la mică adâncime. 

Nicolae Purecica – Ferentariul de acum 60 de ani – Bucureştiul anilor de după ultimul mare război cunoştea deja faima ucigaşilor ascunşi în casele Ferentariului.

Cu toate acestea, în ziua de astăzi, putem spune că trăim într-o societate mult mai sigură, în care criminalii în serie nu prea mai există.

Nu uita să ne urmărești pagina de Facebook pentru alte articole la fel de interesante.

Previous Story

Telefon vechi de 1.200 de ani, invenția uimitoare a civilizației Chimu

Next Story

Zece secunde de lumină! Un misterios fascicul luminează corpul unui boxer mort (1913)

Curiozități