De ce este considerat Ceahlăul muntele sfânt al României?

Ceahlăul muntele sfânt

Ceahlăul este, poate, unul dintre cei mai sfinți munți din România. Există o energie, încă neînțeleasă pe deplin de omul modern, care caracterizează acest munte.

Ceahlăul poate fi văzut, în zilele cu luminozitate de la Marea Neagră. Sunt peste 500 de kilometri între cele două locații. La orele răsăritului deasupra Ceahlăului se pot vedea lumini unice și inexplicabile. Localnicii văd deseori apariții misterioase pe cer și descoperă pe pășuni cercuri perfect trasate.

Sălașul lui Zamolxis

Plasarea zeilor cerești pe vârful munților este un fapt pe care îl întâlnim la traci, romani, greci, celți.

Se spune că, Ceahlăul a fost sălașul zeului Zamolxis și că este traversat de cea mai puternică axă energetică a Pământului. Strabon descria în textele sale un munte sfânt, numit Kogaionon, care ar pute fi Ceahlăul.

Legenda spune că, Dochia, fiica lui Decebal, s-a retras în acest loc, în timpul invaziei romane. Ea s-a transformat în stană de piatră, după ce s-a rugat divinității. Sunt cercetători care consideră că, muntele face parte din ținutul hyperboreenilor.

Hyperboreenii sunt strămoșii dacilor, conform unor cercetători. Cu toate că, Ceahlăul nu este un munte impozant, el poate fi văzut de la sute de kilometri, dincolo de Nistru. Marcus Martialis povestea că acest munte a fost locuit de uriași, cei care au luptat împotriva giganților. Urgia cerească a înfrânt populația de uriași din zona muntelui.

Ceahlăul era numit Pion, sau casa stâlpului, cu referire la locul unde erau ridicate ofrande zeilor. An de an, pe acest munte se petrec cu regularitate două fenomene optice inexplicabile

Muntele Sfânt

Ceahlăul muntele sfânt

Radu Vulcănescu a scris, dacii se urcau pe culmile munților pentru a se ruga, pentru a fi mai aproape de cer…,în incintele sacre de pe crestele munților au fost locuri de contact cu divinitățile.

Strabon este primul care menționează existența muntelui Kogaiononului, considerându-l un munte sacru.

Marțial, în Dacia preistorică descria muntele cel faimos din țara hiperboreenilor, unde zeii se legaseră cu jurământ lângă altarul cel mare, să lupte împotriva titanilor și unde vechii giganți asaltează zeii olimpici.

Strabon descria că în apropierea muntelui este un râu cu același nume și o peșteră locuibilă.

Datele de identificare ale muntelui sunt succinte. Au fost emise trei ipoteze, Bucegi, Ceahlău, Grădiștea Muncelului.

Dimitrie Cantemir a susținut în opera sa că muntele sfânt se află în Ceahlău.

Nicolae Densușianu, în baza descifrării unei inscripții de la Romula, a considerat Sfinxul din Bucegi ca fiind locul sfânt.

Alți cercetători consideră că ar fi vorba despre Grădiștea Muncelului. Cei trei munți întrunesc condiția descrierii lui Strabon, existența unei peșteri.

Cei care susțin că muntele sfânt ar fi Ceahlăul au ca argument existența vârfului Bitca Ghedeonului, iar în apropiere este un pârâu cu numele Ghedeon. În opinia lor, Ghedeon disimulează numele de Kogaionon.

În Biblie se spune că Ghedeon l-a visat pe Iahve care i-a poruncit să distrugă altarul lui Baal și să pună în loc altarul său.

Pe vârful Ghedeon se află un amfiteatru natural care poate fi identificat cu un altar.

Un alt argument este faptul că în Ceahlău există multe peșteri care au fost loc de cult sau adăposturi pentru călugări.

Piramida

Ceahlăul muntele sfânt

La începutul lunii august, umbrele vârfurilor Toaca și Piatra Ciobanului formează timp de o oră și jumătate o hologramă naturală imensă, având forma unei piramide perfecte. Fenomenul a fost numit umbra piramidei. Tot la începutul lunii august, deasupra Vârfului Toaca, preț de câteva minute, se produce un fenomen optic, numit calea cerului.

Deasupra muntelui se produce un fenomen luminos, apare un stâlp de o luminozitate stranie. Se spune că, zona muntelui este una dintre cele mai puternice axe energetice din lume.

Vârful Toaca este o piramidă cu baza pătrată, figură considerată a se forma în mod natural foarte rar. Măsurătorile efectuate au arătat că, laturile bazei au exact dublul înălțimii piramidei lui Keops.

În aceeași perioadă, pentru câteva minute apare pe cer, în partea de vest, o imagine numită Calea Cerului. Între cer și pământ se deschide un drum întunecat.

La 30 de kilometri de Ceahlău au fost descoperite site aparținând culturii Cucuteni, o civilizație care a apărut și dispărut misterios.

În cele peste 1800 de situri arheologice descoperite pe teritoriul României și aparținând culturii Cucuteni au fost descoperite vase pe care erau pictate piramide. Călugării de la Schitul Durău susțin că, noapte văd o ploaie de luminițe albastre care coboară pe Ceahlău.

Dacă a fost interesant, distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top