Cronicile Pământului sau istorie interzisa sunt adevăruri, care sugerează că mitologia este controversată și plină de surprize, Biblia trebuie citită precum un manuscris antic, în care descoperim numeroase adevăruri și civilizațiile antice avansate au existat cu adevărat și sunt produsele sau creația Anunnaki.

Cronicile Pământului – Anunnki


Potrivit mitologiei Mesopotamiei, la începutul timpurilor lor, Anunnaki erau cei mai puternici zei, atât pentru sumerieni, cât și pentru acadeni, asirieni și babilonieni. Inițial, sumerienii practicau o religie politeistă, cu zeități antropomorfe care reprezentau forțele cosmice și terestre prezente în lumea lor.

Annunaki au fost zeități legate de Anunna (zei descendenți ai lui An sau Anu, zeul cerului și unul dintre cei trei zei supremi) și Igigi (zeii minori, care se revoltă și devin diavoli). De fapt, numele lor înseamnă „cei care din cer pe pământ a venit“ , dar a fost tradus și ca „cei de sânge regal“ . 

Inițial, au aparținut panteonul orașului Nippur, dar sunt menționați mai târziu și în orașele Lagash și Eridu.

Cronicile Pământului – Istorie interzisă


În 1964, Adolph Leo Oppenheim a publicat cartea „Mesopotamia antică: Portretul unei civilizații moarte”. În acest fel, adevărul a început să iasă la suprafață. Putem spune că această carte a avut un succes impresionant și a fost piatra de temelie a celebrului scriitor și specialist Zecharia Sitchin.

Textele sumeriene, traduse cu exactitate de Zecharia Sitchin și contestate de știința modernă, ne informează că Anunnaki au venit pe Terra în urmă cu 450.000 de ani. Ei au coborât după planeta Nibiru. Acești zei sunt descriși ca fiind  ființe de aproximativ 3 metri înălțime, piele albă, păr lung și barbă. Textele antice ne mai spun că ei s-au stabilit în Mesopotamia și cu ajutorul ingineriei genetice au reușit să accelereze evoluția lui Homo Sapiens.

Puterea acestor zei creatori a fost atât de mare, încât puteau face orice. De la călătorii interdimensionale și până la ridicarea unor monumente antice precum piramidele sau alte temple ale puterii.

Teoriile lui Sitchin contestate


Anunna

Nu puțini au fost cei care l-au susținut pe Sitchin în munca sa. L-au lăudat și l-au încurajat. De partea cealaltă, arheologii și istoricii i-au contestat descoperirile. Aceștia susțin și în ziua de astăzi că textele sumeriene nu au fost bine traduse și informațiile prezentate de Sitchin sunt pure speculații. Zeii nu au existat și omul a evoluat prin propria putere.

Toate aceste teorii au avut menirea să ascundă adevărul, să deformeze realitatea și să-i submineze munca lui Sitchin. Cercetătorului nu i-a păsat și și-a văzut în continuare de treabă, publicând numeroase informații prețioase despre trecutul omenirii. Tot el susținea că Biblia trebuie citită precum un text antic și în acest fel o vom înțelege, pentru că acolo ne sunt oferite numeroase informații despre trecutul omenirii.

Misterioșii zei Igigi


În mitologia caldeeană, Igigi (Igigu) era termenul folosit pentru a descrie o serie de zei inferiori. Aceștia au fost creați de Anunnaki, zei superiori, pentru a presta diferite munci extrem de grele. În cele din urmă, zeii inferiori s-au răsculat și și-au câștigat libertatea pentru totdeauna.

Termenul semitic „Igigi” sau „Igigu” se referă la un grup de zei ai panteonului mesopotamian. În timp ce sensul „Annuna” rămâne o interpretare dificilă și controversată, cuvântul „Igigi” are nevoie de mai multe studii pentru a fi înțelese. Pe de altă parte, nu este foarte clar ce anume îi distinge pe Annuna de Igigi.

În mitologia babiloniană există un poem, numit Atrahasis. Acesta se află gravat pe mai multe tablete, care în prezent pot fi găsită la Muzeul Britanic din Londra. Textul oferă informații prețioase despre legătura între Igigi ș Anunnaki. Textul este format din trei tablete, fiecare dintre ele conține opt coloane, patru în față și patru în spate, fiecare coloană fiind formată din aproximativ 55 de linii. Prin urmare, toată lucrarea constă dintr-un total de 1.245 de linii, dar foarte puține au fost făcute publice. Oare de ce?

Poemul lui Atrahasis începe cu descrierea momentului zero, când zeul Anu ajunge să conducă cerul. În tot acest timp, Ea (Enki) este aruncat sau a căzut în apele abisale, deasupra cărora plutește Pământul. De cealaltă parte, Enlil a pus stăpânire pe Pământ și pe toate ființele vii de pe el.

Igigi, sclavii zeilor


În acel moment, au apărut Igigi. Aceștia au fost creația zeilor superiori și sunt numiți zei inferiori, adică un fel de sclavi, care au fost puși la muncă. Enlil a ordonat ca Terra să fie transformată și pentru asta era nevoie de o forță de muncă incredibilă.

Semizeii Igigi au fost puși la muncă silnică. Ei trebuiau să sape mai multe canale între Tigru și Eufrat. Poemul ne informează că în cele din urmă zeii inferiori și-au dus această sarcină la bun sfârșit. Incredibil sau nu, lucrarea lor a fost terminată în 2500 de ani.

Igigi se revoltă, apar oamenii


Cronicile Pământului

Pe linia 39 din prima tabletă a poemului se menționează momentul revoltei. Unul dintre zeii inferiori realizează că sclavia nu mai poate continua și că a venit momentul schimbării. Acesta îi îndeamnă pe frații săi să se revolte și să părăsească locul de muncă. Frații săi l-au ascultat și au dat foc sculelor, pentru ca mai apoi să meargă la sanctuarul lui Enlil.

„Când zeii ca oamenii, au purtat munca grea și suferința, dorința zeilor a fost mare, munca era grea, oboseala a fost mare; Marii Anunnaki, cei șapte, au impus sclavia (munca până la epuizare) pentru Igigi „. – Linia 39, prima tabletă – traducere aproximativă.

Următoarele rânduri sunt indescifrabile, dar specialiștii susțin că Igigi le-au cerut stăpânilor să găsească o altă soluție pentru acest tip de muncă. Ei erau epuizați și nu mai puteau continua. Aici intervine marea surpriză pentru că Anunnaki iau hotărârea să facă un nou tip de sclavi. Aceștia sunt oamenii. Nu se specifică dacă oamenii au mai multe putere de lucru decât Igigi sau sunt mai rezistenți, dar din punct de vedere logic așa ar fi trebuit să fie.

Hotărârea este luată și Anu, zeul suprem din ceruri, îi spune lui Enlil să-i elibereze de povară pe Igigi și sugerează crearea omului (Lulu ). O numește pe zeița Mammu (sau Mami, predecesorul cuvântului „mama“) să se ocupe de acest proiect îndrăzneț. Igigi sunt fericiți și recunoscători zeiței Mammu, pe care o vor numi „Doamna tuturor zeilor” (kala-Belet-ili).

Mammu pregătește lutul și apoi îi cheamă atât pe Anunnaki, cât și pe Igigi pentru a scuipa în el. În acel moment omul din lut prinde viață și preia sarcina zeilor inferiori, munca grea de pe Pământ.

Regii care au condus lumea

Un manuscris antic, descoperit în Mesopotamia, descire cu lux de amănunte, cum Terra a fost condusă de 8 regi misterioși timp de 241.000 de ani.

Lista regilor sumerieni, așa cum este supranumit manuscrisul în cauză, detaliază cum în trecutul îndepărtat 8 regi au condus Terra. Aceștia nu și-au avut originile pe Pământ și după cum sugerează manuscrisul au dominat planeta timp de 241.000 de ani.

Primul dintre marii împărați a fost Alulim, care într-o zi a coborât din cer și s-a proclamat stăpânul planetei. El a domnit timp de 28.800 de ani. După el a urmat Alalgar, care a fost rege pentru 36.000 de ani. Apoi alți doi mari regi au condus civilizația umană timp de 64.000 de mii de ani. Aceștia au fost urmați de încă patru regi misterioși care au stat pe planeta noastră timp de peste 1000.000 de ani.

După ce domnia străinilor s-a încheiat a venit Potopul și întreaga civilizație umană a fost omorâtă. Întrebarea care stă pe buzele arheologilor se referă la originea acestor regi și cum au putut să trăiască atât de mulți ani?

Nu se poate răspunde cu exactitate la aceste întrebări, dar este cert că cei 8 nu au avut originile pe Terra și au făcut parte dintr-o civilizație extrem de avansată, venită din inima Universului, pentru a ajuta omul în evoluția sa.

Atunci când perioada de tranziție s-a terminat, s-a hotărât realizarea saltului evoluției omului și vechea civilizație a fost distrusă pentru a fi înlocuită cu una nouă, cea a omului din zilele noastre.

Iată lista celor 8 regi:

  1. Alulim de Eridu(g): 8 sars (28800 ani)
  2. Alalgar de Eridug: 10 sars (36000 ani)
  3. En-Men-Lu-Ana de Bad-Tibira: 12 sars (43200 ani)
  4. En-Men-Gal-Ana de Bad-Tibira: 8 sars (28800 ani)
  5. Dumuzi de Bad-Tibira, the shepherd: 10 sars (36000 ani)
  6. En-Sipad-Zid-Ana de Larag: 8 sars (28800 ani)
  7. En-Men-Dur-Ana de Zimbir: 5 sars and 5 ners (21000 ani)
  8. Ubara-Tutu de Shuruppag: 5 sars și 1 ner (18600 ani)

Lista regilor sumerieni este un manuscris redactat inițial în limba sumeriană, în care erau menționați regii Sumerului (Irakul antic de sud), durata domniei și locația. Domnia era văzută ca fiind acordată de zei, și putea fi transferată de la un oraș la altul, ceea ce a dus la anarhie în teritoriu.

Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!