Creierul uman

Creierul uman, o replică în oglindă a Universului?

Una dintre cele mai fascinante teorii, care circulă de ani de zile printre iubitorii de science-fiction, este că universul din care facem parte seamănă extrem de bine cu un creier uman.

Încă din cele mai vechi timpuri au existat inițiați care au comparat forma universului cu cea a unui creier uman. Pe atunci, știința nu era atât de avansată și fizicienii nu aveau dovezi prin care să demonstreze această ciudată comparație.

Fizicienii din prezent, însă, prin descoperirile realizate, confirmă într-o oarecare măsură această asemănare izbitoare. Un studiu, publicat în revista de specialitate Nature’s Scientific Reports, prezintă numeroase legături între cele două structuri.

Specialiștii sunt de părere că atât universul nostru, cât și creierul uman, se bazează pe legi similare. Acestea stau la baza expansiunii internetului și al rețelelor de socializare.

Aceste similitudini au fost descoperite în urma unei simulări pe calculator care a demonstrat că expansiunea spațiului este perfect asemănătoare cu dezvoltarea creierului uman. Astfel, galaxiile cât și evoluția lor sunt comparate cu celulele unui creier, care își împart diverse impulsuri electrice.

Rezultatele sunt importante pentru cosmologie, știința rețelelor și, nu în cele din urmă, astrologi, care știu despre aceste conexiuni din documentele primite moștenire de la antici.

„O astfel de explicație ar putea duce într-o zi la descoperirea unor legi fundamentale comune, ale căror două consecințe diferite sau regimuri de limitare sunt legile gravitației (ecuațiile lui Einstein în teoria relativității generale) care descriu dinamica universului, şi unele ecuații încă necunoscute, care descriu dinamica rețelelor complexe.

S-a constatat că această rețea este o replică în oglindă a altor genuri de rețele: în timp ce unele legături între noduri asemănătoare au creșteri limitate, altele au acționat ca joncțiuni în numeroase conexiuni, așa cum de exemplu o persoană vizitează site-urile de sport, în timp ce alții sunt conectați la multe noduri de internet diferite cum ar fi Google sau Yahoo”, a declarat co-autorul studiului Marian Boguna de la Universitatea din Barcelona, Spania.

Universul gândește precum creierul uman?

Aceasta este întrebarea de temelie la care specialiștii încearcă să răspundă. Bineînțeles, el este doar un gând! Dar cine este șeful Divin al acestei rețele infinite? Noi nu suntem simpli neuroni. Suntem gânduri. Cosmosul este mintea unui zeu. Suntem pur și simplu o simulare în mintea zeului. O parte din imaginația lui.„, menționează un pasaj din studiul în cauză.

Așadar, trebuie să înțelegem că facem parte dintr-o structură uriașă, dotată cu o formă de inteligență ieșită din comun și guvernată în același timp de numeroase legi ale fizicii. Cu toate acestea, spațiul din care facem parte nu este unul real, ci o hologramă imensă.

Creierul uman

O echipă de cercetători de la Universitatea din Paris, condusă de fizicianul Alain Aspect, a descoperit că, în anumite circumstanțe, particulele subatomice, precum electronii, pot comunica între ele, indiferent de distanța care le separă. Nu contează dacă ele se află la câțiva centimetri sau la miliarde de kilometri distanță.

Fiecare particulă știe întotdeauna ce face cealaltă. Această afirmație încalcă principiul lui Einstein, conform căruia nimic nu poate călători cu o viteză mai mare decât cea a luminii. Dacă s-ar deplasa mai repede decât viteza luminii, atunci aceasta ar însemna ruperea barierei timpului.

Constatările lui Aspect implică faptul ca realitatea obiectivă nu există, în ciuda solidității universului. Acesta ar fi o fantasmă, o gigantică hologramă, consideră și David Bohm, fizician la Universitatea din Londra.

Bohm a dezvoltat teoria, considerând ca și creierul uman funcționează în mod similar unei holograme, în conformitate cu principiile cuantice. Pentru a înțelege afirmația lui Bohm, trebuie să știm că o hologramă este o imagine în trei dimensiuni, realizată cu ajutorul unui laser.

Unii cercetători cred că aceasta ar însemnă că universul nostru ar fi o uriașă hologramă.

Ce s-ar întâmpla dacă existența noastră ar fi doar o proiecție holografică, o versiune a vieții pe osuprafață” în două dimensiuni, la marginea universului? Cu alte cuvinte, noi suntem reali sau existăm ca niște interacțiuni cuantice?

Dacă trăim sau nu într-o hologramă reprezintă o dezbatere amplă, iar acum clarificarea acestui fenomen ar putea fi cheia rezolvării celor mai importante probleme din fizica, inclusiv a ceea ce a fost înainte de Big Bang, ce anume da masa particulelor, o teorie a gravitației cuantice.

Neuronii din creier egali cu stelele din Univers?

În 18 aprilie 1955, Albert Einstein a murit. A murit la spitalul Princetown, la vârsta de 76 de ani, în urma unui anevrism aortic. Thomas Harvey, medicul care a efectuat autopsia, din proprie inițiativă, hotărăște prelevarea encefalului marelui savant, cu toate că Einstein scrisese în testament să fie incinerat și cenușa să fie dispersată într-un loc secret.

Familia a respectat această dorință. Cenușa a fost dispersată pe fluviul Delaware, SUA.

După 30 de ani de la acest eveniment nefericit, un jurnalist american a descoperit ceea ce făcuse doctorul Harvey. Lumea științifică, media americană, oamenii de rând, au fost curioși să afle dacă encefalul marelui savant avea ceva în plus, dacă era deosebit.

Creierul uman

Studiile au demonstrat că lobul parietal, care este răspunzător de vorbire, înțelegerea matematică, era mai dezvoltat față de un lob normal cu 15%. Cortexul prefrontal era foarte dezvoltat, situație care a dus la aptitudini cognitive ieșite din comun.

Știai că inima are un creier? Ai aici toate informațiile!

Creierul uman cântărește 1,36 kilograme. Cu toate că, greutatea lui este 2% din greutatea corpului, el folosește 20% din energia corpului. Energia folosită de un creier este suficientă pentru a aprinde un bec de 25 watti.

  • Un creier uman generează mai multe impulsuri electrice într-o zi, decât toate telefoanele din lume.
  • Zilnic, ne trec prin cap peste 70000 de gânduri. După vârsta de 30 de ani, creierul pierde 0,25% din masa sa.

Paradoxal, creierul lui Einstein cântărea 1230 de grame.

  • După ce este privat de oxigen, creierul poate funcționa, încă șase minute.
  • Viteza minimă cu care circulă informația între neuroni este de 416 km/h.

Creierul are 100 de miliarde de neuroni. Cam tot atâtea stele există în galaxia noastră. Aproximativ 1000 ml de sânge vascularizează creierul în fiecare minut. Se mai spune că, femeile și barbații gândesc diferit. Cel mai greu creier studiat a cântărit 2300 de grame. Nu înseamnă că a fost și cel mai eficient.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *