Cine a fost primul om care a spus că americanii nu au fost pe Lună?

Au ajuns americanii pe Lună?

Pe 20 iulie 1969 la 20:17:39, Neil Armstrong și pilotul Buzz Aldrin au aterizat cu modulul lunar Apollo pe suprafața satelitului nostru. Există încă multe speculații cu privire la acest subiect.

În prezent, circulă o teorie care ne spune că americanii nu au fost niciodată pe Lună și totul a fost regizat. Bineînțeles că această teorie este susținută de numeroase argumente, care la prima vedere pot părea reale. Dar sunt ele cu adevărat reale? Cine a fost primul om, care a spus că aselenizarea este o regie? Ce interese se ascund în spatele acestei teorii?

Cum a pornit totul?

Dacă am sta să ne gândim, Statele Unite ale Americii și fosta URSS (Rusia), în 1969, când Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună, se aflau în plin Război Rece. Am putea să credem că rușii, fiind bătuți la acest capitol, au dezvoltat teoria că aselenizarea este un fals.

Lucrurile nu au stat chiar așa. În timpul misiunilor americanilor, URSS a urmărit îndeaproape și a ascultat tot ce se întâmpla. Un complex de inginerie radio bazat pe radiotelescopul TNA-400 a fost creat pentru a primi semnale de la modulele americane. URSS nu numai că a ascultat, dar a primit și o poză cu aselenizarea, deși era de o calitate slabă.

Yuri Kostitsyn, directorul Institutului de Geochimie și Chimie Analitică al Academiei de Științe din Rusia, spunea:

Ar fi mult mai scump ca să falsifici aselenizarea, decât s-o faci

Ar fi fost angrenate prea multe interese și prea mulți oameni ar fi știut despre acest fals grosolan. Într-o zi s-ar fi trezit unul dintre ei că vrea să spună adevărul lumii întregi. Dar nu a fost cazul. Așadar, aselenizarea este un fapt real, chiar dacă și în ziua de astăzi există multe speculații și prea puține răspunsuri la întrebări.

Cine a fost primul om, care a spus că aselenizarea este o regie?

Dacă am stabilit că rușii nu au scornit această teorie, cu atât mai mult că au confirmat aselenizarea și s-au recunoscut învinși la acest capitol, hai să vedem cine a fost primul om care a scornit această teorie.

Pionierul în domeniul teoriilor conspirației despre aterizarea pe Lună a fost Charles Johnson, președintele Societății Pământului Plat, în perioada 1971-2001.

El a fost cel care a început să afirme că zborurile spațiale sunt un fals inteligent și, în general, toate programele spațiale sunt necesare doar pentru a reduce fondurile bugetare.

slide 10 1

Potrivit lui Johnson, aterizarea pe Lună este doar o prostie, deoarece aterizările au fost fabricate de studiourile de la Hollywood. El numește chiar persoana care a scris scenariul: scriitorul de science fiction Arthur Clarke.

Pentru a înțelege cum gândea Johnson despre realitate, trebuie să subliniez faptul că el le spunea supușilor săi că Soarele și Luna sunt discuri plate, cu un diametru de 50 km. De unde lua el aceste informații? Nu se știe, dar se știe faptul că până la aselenizare, puțini oameni erau convinși că Terra este rotundă, sau ovală. Zborurile pe Lună au schimbat mentalitatea generală despre planeta noastră, au deschid ușile sistemului solar și chiar ale Universului.

Johnson era mâhnit de această nouă atitudine și simțea că societatea, condusă de el, începe să piardă teren. Pentru a remedia situația, a fost nevoit să inventeze o teorie conspiraționistă, care să continue să le arate oamenilor că Pământul este plat și că nu ai cum să ajungi pe Lună. Și a reușit? Și în ziua de astăzi, există mulți oameni (înțelepți), care cred că totul este o minciună.

După cum puteți vedea, autorul acestor teorii ale conspirației nu era totul în ordine cu bunul simț, dar asta nu împiedică unele dintre teoriile sale să existe încă în capul oamenilor.

De ce a fost Armstrong a pășit primul pe Lună?

Au ajuns americanii pe Lună?
Au ajuns americanii pe Lună?

Armstrong a fost incorporat ca civil la NASA, contrar colegului său Aldrin care era militar de carieră. Mulți s-au întrebat de ce NASA a decis ca primul om care pune piciorul pe suprafața lunară să fie un civil și nu un militar de carieră.

Christopher Kraft, fost director de zbor în cadrul misiunii Apollo 11, a declarat că personalitatea sa a făcut diferența între el și Aldrin. În mod logic, pilotul modului lunar, Aldrin, ar fi trebuit să aibă întâietate. Armstrong era un tip calm, liniștit, ascultător, spre deosebire de Aldrin care era la polul opus.

Reprezentanții NASA au dat oficial un alt răspuns la această întrebare. Armstrong era mult mai aproape de ușa capsulei spațiale și din acest motiv ar fi ieșit primul. A fost o explicație hilară, pe care opinia publică nu a agreat-o.

A urmat un alt episod la fel contradictoriu. În toate imaginile surprinse pe Lună, apare numai Aldrin. Armstrong a motivat acest lucru prin faptul că el a fost acela care a filmat.

Mulți au spus că Aldrin ar fi refuzat să surprindă imagini cu Armstrong, deranjat de decizia NASA de a fi al doilea om pe Lună.

Atitudinea marelui erou al omenirii, Armstrong, după terminarea misiunii Apollo 11, rămâne un mister. A refuzat titlurile honoris causa, nu a susținut interviuri sau conferințe, nu a scris cărți. A preferat să fie profesor la un colegiu, unde a câștigat un salariu modic.

Praful lunar

Luna

Tom Murray, tatăl Laurei, a fost pilot la US Army Air Corps unde a legat o strânsă prietenie cu Neil Armstrong. Cei doi erau membrii ai unui club secret al aviatorilor, Quiet Birdmen.

În anii 70, Tom primește în dar celebrul flacon, pe care era scris, pentru Laura, mult noroc, Neil Armstrong, Apollo 11.

După mulți ani, Laura face publică declarația că este posesoarea unui valoros flacon cu praf lunar. NASA a ripostat vehement, susținând că eșantioanele lunare sunt proprietatea guvernului SUA și a NASA. După aceste declarații începe un adevărat scandal și un important proces în justiție.

Între 1969 și 1975, 12 astronauți au pus piciorul pe Lună. A fost o călătorie lungă de 300000 km și plină de pericole, în urma căreia, fiecare astronaut a avut propriile amintiri și mici cadouri, însușite mai mult sau mai puțin legal.

La doi ani de la moartea lui Neil Armstron, soția acestuia a descoperit ascunsă în garajul locuinței o geantă. În geantă se aflau mai multe obiecte, printre care o coardă și o cameră de filmat.

După ce experții au examinat obiectele, au concluzionat că în momentul aselenizării, Armstrong purta celebra geantă, a utilizat coarda pentru a se prinde de modulul lunar, iar camera fusese utilizată pentru a surprinde celebrele imagini de pe suprafața lunară.

Se pare că Armstrong și-a însușit și eșantioane de praf și roci lunare. El a oferit unui alt prieten un eșantion de rocă lunară.

Dacă a fost interesant, distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top