Cine a fost Aurel Vlaicu? Lucruri mai puțin cunoscute despre marele inginer

Cine a fost Aurel Vlaicu? Lucruri mai puțin cunoscute despre marele inginer

Aurel Vlaicu a fost unul dintre cei mai mari ingineri români. Un geniu al aviației ar spune alții, în condițiile în care Vlaicu a contribuit decisiv la evoluția aviației mondiale.

S-a născut la data de 19 noiembrie 1882 în comuna Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara. Comuna în cauză a fost redenumită în memoria pionierului aviației și în ziua de astăzi portă numele de Aurel Vlaicu.

Aurel Vlaicu, anii tinereții


A fost un copil precoce. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar studiile gimnaziale le-a efectuat la Orăștie. După obţinerea bacalaureatului a fregventat două trimestre la Facultatea de Mecanică din Budapesta, apoi se transfera la Politehnica din Munchen. Susţine examenele cu regularitate.

Pentru a-și pune în practică ideile avea nevoie să urmeze o universtitate de prestigiu din vremea respectivă și astfel termină cu brio Universitatea din Munchen.

În ultimul an de studiu s-a angajat ca inginer în faimoasa fabrică Opel. Speranța sa a fost ca această uzină să fie interesată de producerea avioanelor și astfel ideile lui puteau fi puse în practică. Conducerea fabricii nu s-a arătat interesată de ideile românului, motiv pentru care Aurel Vlaicu și-a dat demisia și a revenit în satul său natal. Avea în cap să conceapă un avion cu care să realizeze numeroase zboruri.

Aurel Vlaicu și realizarea primului avion


În anul 1908, prin mijloace proprii, Aurel Vlaicu concepe și construiește un planor, cu care efectuează mai multe zboruri între Orăştie şi Binținți. Doi ani mai târziu, adică în 1910, este sprijinit de Asociaţiunea ASTRA. A venit la Bucureşti, unde la Arsenalul armatei, a construit monoplanul Vlaicu I.

Vineri 4 iunie, 1910


Aceasta a fost ziua în care monoplanul Vlaicu I și-a luat zborul pentru prima dată. O zi memorabilă nu doar pentru faimosul inginer, ci pentru întreaga istorie mondială a aviației.

Aparatul era înzestrat cu o dublă elice, se ridică de la sol după un rulaj mai scurt de 50 de metri. Urcă în pantă de până la 40o şi avea o viteză de zbor de circa 120km/oră. Execută cu mare precizie viraje strânse, atât spre dreapta cât şi spre stânga, în timp ce aeroplanele străine nu făceau decât viraje spre dreapta. Avea doar o singură aripă, faţă de aeroplanele de atunci care aveau două sau trei aripi suprapuse.

„Minunate și curoajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplatea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit..”
Neue Freie Presse

Urmează construcția celui de-al doilea avion, care a purtat numele de Vlaicu II și a fost realizat în 1911. Cu acest avion câștigă numeroase premii internaționale.

Vlaicu III


În 1913, se proiectează avionul Vlaicu III. Acesta este primul avion din lume cu fuzelaj metalic, care fusese proiectat aerodinamic. O noutate pe plan mondial, invenție care i-a adus recunoașterea mondială. Chiar înainte de finalizarea proiectului, Aurel Vlaicu își găsește sfârșitul într-un zbor cu avionul Vlaicu II.

În ziua de 13 septembrie, avionul Vlaicu II se prăbușește pe câmpul de la sudul localităţii Băneşti, judeţul Prahova. Inginerul încerca să realizeze un zbor pe deasupra Carpaților, plecând de la București spre Brașov.

Cu toate acestea, un an mai târziu, adică în 1914, inginerii Magnani si Silișteanu, prieni desăvârșiți ai lui Vlaicu, reușesc să termine proiectul avionului cu numărul trei.

În prima instanță, pilotul Petre Macavei face mai multe teste cu avionul Vlaicu III, dar după o perioadă scurtă de timp, autoritățile din acea vreme interzic testele. Probabil că din motive de siguranță. Avionul este un adevărat succes și în timpul războiului este trimis în Germania, după care nu a mai fost văzut niciodată.

CATEGORIES
Share This