Alexandru cel Mare, cunoscut și sub denumirea lui Alexandru Macedon, unul dintre cei mai mari mari strategi militari și conducători pentru toate timpurile. Prin viziunea sa, a reușit să cucerească numeroase teritorii, ceea ce i-a făcut pe macedoni stăpânii lumii orientale.

Alexandru cel Mare numit „Fiul lui Dumnezeu” în Egipt

În noiembrie 332 î.Hr., poporul Egiptului Antic l-a salutat pe invadatorul de numai 24 de ani, Alexandru cel Mare, în Oracolul lui Siwa, unul dintre cele mai sacre edificii.

Acolo l-au încoronat cu o coroană dublă, rezervată doar faraonilor și l-au numit cel dintâi fiul al zeului Amun.

În mod tradițional, acest titlu era rezervat numai faraonilor. Egiptenii antici își numeau conducătorii drept întruchiparea lui Amun. Ei credeau că faraonii avea puterea de a controla creșterea și secarea râului Nil – o sursă esențială de irigare a culturilor.

Această credință religioasă a constituit o piatră de temelie a culturii egiptene și au considerat-o fundația prosperității economice. Deci, cum a devenit un străin de 24 de ani vrednic de un titlu rezervat numai faraonilor?

646x404 1 1

Eliberarea Egiptului

Numele lui era „Alexandru cel Mare”, iar campania militară a dus la eliberarea egiptenilor de asuprirea de peste 100 de ani a Imperiului Persan. Chiar înainte de sosirea sa, egiptenii l-au considerat precum un zeu, și datorită acestui fapt, i-au oferit cel mai înalt titlu din stat.

Atunci când Alexandru cel Mare a intrat în capitala Egiptului, a oferit un taur drept ofrandă pentru zeul suprem. Mai mult de atât, el a recunoscut religia egiptenilor și i-a încurajat s-o practice, fapt care nu se petrecuse sub dominația persanilor.

Marele conducător și-a petrecut toată iarna în Egipt, unde a pus bazele unei conduceri formate numai din egipteni. El s-a rugat zeilor egipteni și astfel a devenit un conducător iubit. Cu toate acestea, conducerea armatei egiptenilor a plasat-o în sfera de acțiune a generalilor săi.

După ce a rezolvat problemele politice, a înființat faimosul oraș Alexandria. Acolo s-a construit cea mai mare bibliotecă din timpurile antice, la care veneau oameni din întreaga lume. Se spune că sursa informațiilor era una foarte vastă și cele mai multe dintre secretele omenirii s-au aflat în manuscrisele din această bibliotecă.

Lipsa războiului i-a adus sfârșitul

Eliberarea Egiptului a marcat sfârșitul campaniei de eliberare a coastei estice a Mării Mediteraneene. Istoricii vremii susțineau că Alexandru cel Mare a început să plângă în momentul în care a realizat că nu mai există popoare pe care să le elibereze. Ani buni mai târziu, din cauza lipsei războaielor, Alexandru a dat în patima alcoolului și a suferit de depresie.

Cu toate acestea, Alexandru cel Mare rămâne una dintre cele mai importante figuri din istorie. Se spune că odată ce faima sa crește și câștiga războaie, se credea fiul lui Zeus și totodată cel mai puternic om de pe Pământ. Acest aspect ne aduce aminte că în fața morții toți suntem egali.

Când se afla pe patul de moarte, Alexandru i-a chemat pe generalii săi. Le-a spus că sfârșitul se apropie și că are 4 dorințe. Și-a dat seama rapid că una dintre dorințe nu se poate împlini. Dorea să-și vadă mama, dar se afla foarte departe de casă și nu se putea împlini.

Lipsit de putere și cu o voce plăcută, Alexandru cel Mare, aflându-se în patul de moarte a reușit să se rostească niște cuvinte.

Alexandru cel Mare despre viață

Prima dorință a sa a fost ca după ce moare, medicii săi să-i care coșciugul spre groapă.

Generalii, când au auzit nu au spus nimic. Nu au înțeles, dar nu au avut curajul să întrebe nimic. După câteva momente de tăcere, Alexandru le-a spus și a doua sa dorință.

Tot aurul și toate bogățiile, pe care le-a strâns în campaniile sale militare, să fie aruncate pe drumul spre groapă.

Generalii, uimiți, l-au ascultat și nu l-au întrebat nimic nici de această dată. Aveau senzația că nu mai judecă limpede pentru că nu se afla într-o stare tocmai bună. După câteva momente, Alexandru le-a făcut cunoscută și cea de-a treia sa dorință.

Marele conducător și-a dorit ca mâinile să-i fie lăsate să atârne din cosciug.

Generalii i-au promis că cele trei dorințe ale sale vor fi respectate întocmai. Ei nu au avut curajul să întrebe semnificația lor. Doar unul dintre ei, cel mai bătrân, și-a luat inima în dinți și l-a rugat pe marele conducător ca să le explice semnificația dorințelor lui. Oamenii trebuiau să înțeleagă ceea ce a gândit Alexandru pe patul de moarte.

317011a2b8af6113f47aca5c1033cd48

Trei lecții despre viață

Alexandru Macedon, cu o voce blajină i-a spus că tocmai a învățat 3 lecții despre viață și ar trebui să le împartă cu supușii săi.

Prima lecție este că atunci când îți bate ceasul, nimeni nu poate face nimic. Nici chiar medii, care devin și ei neputincioși în fața unui om care trebuie să moară. Cărându-i coșciugul, oamenii vor înțelege neputința medicilor și astfel vor realiza că nimeni nu poate face nimic în fața morții.

A doua lecție este se referă la bogățiile acumulate în decursul vieții. Acestea nu mai au nicio valoare atunci când îți vine timpul. Nimeni nu ia nimic cu el pe lumea cealaltă, iar aceste bogății nu mai au nicio valoare. A strânge în decursul vieții nu are niciun sens, pentru că aceste bogății sunt doar o iluzie.

A treia lecție, pe care a vrut Alexandru s-o transmită oamenilor a fost că venim pe această lume cu mâinile goale și plecăm în același fel. Lucrurile materiale nu au nicio valoare reală. Trebuie să ne folosim de ele cât trăim, pentru că după nu mai reprezintă nimic.

Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!