A șasea extincție în masă

A șasea extincție în masă

Ce evenimente pot provoca cea de-a șasea extincție în masă?

Trăim deja cea de-a șasea extincție în masă? Ce evenimente sau fenomene pot grăbi această noua extincție?Dacă ați vizionat filmele „2012” sau „Armageddon” sau  „Impact adânc”, știți despre unele dintre amenințările care ar putea pune capăt vieții așa cum o știm. Soarele ar putea deveni cel mai mare dușman al nostru sau chiar un meteorit ar putea să provoace o extincție în masă. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele, care ar putea pune capăt vieții, dar ele sunt mult mai multe.

A șasea extincție în masă a început. Ne aflăm în timpul unei perioade critice, care va aduce sfârșitul ca civilizație. Cel mai dramatic este că planeta este bolnavă și va reacționa la tot ceea ce îi face rău, adică la om.

Dacă ați putea călători înapoi cu 65 de milioane de ani în urmă, ați putea fi martorii celei de-a cincea extincții în masă de pe Pământ. La acel moment, un eveniment major – probabil impactul unei comete sau al unui meteorit gigant – a șters mai mult de jumătate din toată viața de pe Terra. Printre formele de viață care au dispărut au fost dinozaurii.

În urmă cu 250 milioane de ani, o altă extincție a avut loc, cea de-a patra. Ea se numește Extincția Permianului și atunci aproximativ 95% dintre specii au dispărut. Cu siguranță că acum viața ar fi arătat altfel dacă această extincție nu s-ar fi produs. Oamenii de știință cred că erupțiile vulcanice enorme în ceea ce este acum Asia au provocat această dispariție în masă.

A șasea extincție în masă?

Astăzi, Pământul s-ar putea confrunta cu următoarea extincție în masă. Un raport global emis de Platforma interguvernamentală pentru politica științifică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), din SUA, și publicat la 6 mai 2019, constată că aproximativ 1 milion de specii sunt expuse riscului de dispariție – cel mai mare număr din istoria omenirii.

De ce vor dispare atât de multe forme de viață? Mai mulți factori ar putea contribui la dispariție, dar se pare că cel mai puternic este: interferența umană. Indiferent dacă vine vorba de vânătoare, distrugerea habitatului sau introducerea unei specii străine într-un mediu nou, oamenii au avut un impact enorm asupra vieții pe Pământ în general.

Istoria amestecării noastre durează de 100.000 de ani, când oamenii au început să migreze din Africa. Apoi, un alt motiv determinat s-a produs în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, atunci când oamenii au dezvoltat agricultura. Din acel moment, activitățile umane au șters mii de specii de plante și animale. Aproximativ 75% din mediul terestru și 66% din mediul marin au fost modificate semnificativ de acțiunile umane, potrivit raportului.

Schimbările climatice au accelerat această dispariție, deoarece multe animale și plante nu se pot adapta la ecosistemele de încălzire sau de răcire. Dacă tendința continuă, am putea vedea o extincție în masă extrem de dramatică, care ne-ar pune și nouă viața în pericol.

Impactul asupra omului

Poate părea dificil în a se înțelege cum dispariția unei specii nesemnificative ar avea impact asupra omului, dar ideea este că ecosistemul are baze solide și atunci când se produce o ruptură, el se dezechilibrează pentru totdeauna.

Să luăm în considerare un exemplu fictiv. Imaginați-vă un lac plin de viață. Există pești și amfibieni care trăiesc în lac și insecte pe și în jurul acestuia. Reptile, păsări și mamifere trăiesc în jurul lacului și depind și de el. Acum imaginați-vă că o specie de insecte la acel lac moare din vreun motiv. Impactul acestui eveniment ar putea fi catastrofal.

În primul rând, vor fi afectate orice alte insecte, pești sau amfibieni care au alimentat sau s-au alimentat cu insectele care au dispărut acum. Aceste creaturi ar trebui fie să se adapteze prin a mânca altceva, fie ar muri. Deplasați-vă cu un pas în sus în lanțul trofic și veți vedea că este un efect de domino.

Previziuni

Acum, imaginați-vă că scenariul are loc în întreaga lume la niveluri diferite ale lanțului alimentar. Potrivit lui Richard Leakey și lui Roger Lewin, autorii „A Șasea Extincție”, am putea pierde jumătate din toate speciile de pe Pământ până în 2100. Ei subliniază că dispariția speciilor se poate întâmpla chiar dacă am opri acum obiceiurile distructive. Populațiile mici pot ceda la evenimente bruște, de la dezastre naturale la boli. Dar dacă vom continua să îndepărtăm pădurile tropicale , situația va fi și mai grea.

A șasea extincție în masă a început?

O echipă de savanți americani avertizează că Terra a intrat „fără nicio urmă de îndoială” într-o nouă fază de extincție în masă a speciilor.

Studiul publicat de cercetătorii americani arată că ritmul în care speciile dispar pe Planetă este de 100 de ori mai rapid decât ritmul normal.

Savanții se tem că 75% dintre speciile existente pe Pământ în momentul de față vor dispărea în decursul următoarelor două generații.

Niciodată de la ultima extincție în masă acum 66 milioane ani — ce a dinozaurilor — planeta nu și-a pierdut speciile de animale într-un ritm atât de rapid, avertizează experți de la universitățile americane Stanford, Princeton și Berkeley, în special.

Studiul, publicat vineri în revista Science Advances, „arată fără nicio îndoială semnificativă că intrăm în cea de-a șasea extincție în masă”, a spus Paul Ehrlich, profesor de biologie la Stanford, relatează France Presse. Și oamenii se vor afla probabil printre speciile care vor dispărea, au avertizat cercetătorii.

Ce putem face? 

Va fi nevoie de oameni să facă niște sacrificii. Scăderea amprentei de carbon este un început bun. Reducerea cantității de carne pe care o consumăm poate contribui la scăderea numărului de animale.

Renunțarea la obiceiurile distructive ar putea salva mii de specii în următoarele câteva decenii. Și ne-ar putea salva și noi. Raportul global declară că următorii doi ani (2019-2021) reprezintă o fereastră critică pentru limitarea schimbărilor climatice și pentru confirmarea sau infirmarea producerii celei de-a șasea extincție în masă.

Natura trebuie protejată, iar noi, oamenii, să nu mai poluam. Reducerea consumului de carburanți, stoparea consumului (chiar și fabricarea hainelor poluează) și nu în ultimul rând eradicarea tuturor obiceiurilor nocive, acestea pot fi câteva dintre măsurile personale pe care putem să le luam.

Oamenii sunt mașini ucigașe eficiente. În 1978, doi ecologiști pe nume Alwyn Gentry și Caraway Dodson au documentat 90 de specii de plante unice pentru zona centrală din Ecuador. Până la mijlocul anilor 1980, fermierii au eliminat creasta vieții unice pentru a face loc culturilor. Aceste specii sunt pierdute pentru totdeauna.

Semnele celei de-a șasea extincție în masă

1. Trezirea super vulcanilor

Unul dintre cei mai mari vulcani din lume este Yellowstone. În momentul în care acest vulcan va erupe atunci cu siguranță că va face un dezastru greu de imaginat. O astfel de erupție se poate petrece în orice moment și nimeni nu poate face nimic.

Una dintre cele mai mari erupții s-a produs în 1812, când Tambora din Indonezia a erupt atât de violent încât a reușit să modifice clima Terrei pentru mai mulți ani. De exemplu, s-a descoperit că acum circa 250 de milioane de ani, un vulcan din Siberia a erupt atât de puternic încât peste 95% din viaţa de pe pământ a dispărut.
Așadar, vulcanii sunt o amenințare pentru viața de pe Terra. Oricând poate erupe unul precum vulcanul Yellowstone și întreaga perspectivă asupra vieții ar dispărea.

2. Invazia speciilor

Extincția din Devonian a avut la bază invazia rechinilor. Da, acum 360 de milioane de ani, rechinii s-au înmulțit atât de mult încât au invadat toate mediile posibile. Ei consumau foarte mult și astfel o extincție s-a declanșat. În prezent, rechinii nu mai reprezintă o problemă pentru Terra, ci omul. Ne-am înmulțit atât de mult încât oamenii au invadat toate continentele înafară de Antarctica. Problema este că populația crește într-un ritm alert și probabil că istoria din Devonian se va repeta cu siguranță.

3. Criza biodiversității

Aceasta este o problemă certă cu care se confruntă planeta noastră. Criza se referă la faptul că mii de specii au ajuns să moară din senin și nimeni nu poate face nimic. De exemplu, broaștele au început să moară pentru că întră în contact cu o ciupercă care le omoară pur și simplu. Nu se poate preciza ce a putut să declanșeze această pandemie, dar dacă nu se iau măsuri certe, în câțiva ani nu o să mai existe broaște în apele de pe Terra.

Acestea sunt doar câteva din principalele motive pentru care oamenii de știință susțin că o altă extincție s-a declanșat deja. Nu este niciun semnal de alarmă pentru că există timp suficient pentru ca aceste lucruri bizare, care se întâmplă doar din cauza omului, să fie îndepărtate și astfel să se amâne extincția.

Soarele ne va ucide


A șasea extincție în masă
Soarele ne va ucide

Viața, așa cum o știm, nu ar exista fără Soare. Stele precum Soarele devin mai strălucitoare în timp, pe măsură ce îmbină hidrogenul cu heliul. În câteva miliarde de ani, va fi cu aproximativ 10% mai luminos și va face apa să se evapore mai repede. Astfel, în atmosfera planetei noastre se va produce un fenomen interesant, dar mortal pentru cam tot ceea ce înseamnă viață. Este vorba despre efectul de seră, care va duce la creșterea temperaturilor de pe planeta noastră.

Soarele are mulți companioni în galaxie și în momentul în care unul dintre ei va exploda și se va afla la o distanță de 6000 de ani lumină, atunci Terra va fi afectată. Stratul de ozon va fi distrus și întreaga viața va fi iradiată. Probabil că nu va dispărea în totalitate, dar o extincție în masă se va petrece.

Inversarea polilor magnetici


Inversarea polilor magnetici

Pământul este un magnet gigantic care la o anumită perioadă de timp își inversează polii magnetici. Oamenii de știință nu sunt complet siguri ce se va întâmpla atunci când polii se vor schimba. Poate nimic. Sau poate câmpul magnetic slăbit va expune Pământul la vântul solar , lăsând soarele să fure oxigenul nostru. Nu se știe cu exactitate ceea ce se va întâmpla, dar nu se exclude posibilitatea unei extincții în masă.

Impactul unui asteroid


A șasea extincție în masă
Impactul unui asteroid

S-ar putea să fiți surprins să aflați că impactul unui asteroid sau al unui meteorit a fost asociat cu evenimentul de dispariție în masă din perioada Cretacic Paleogen.

Vestea bună este că NASA susține că aproximativ 95% dintre asteroizi cu diametrul mai mare de 1 kilometru au fost identificați. Cealaltă veste bună este că oamenii de știință estimează că un obiect trebuie să fie de aproximativ 60 kilometri pentru a șterge toată viața de pe Terra.

Vestea proastă este că există încă 5% și nu putem face prea multe când vine vorba despre o amenințare semnificativă cu tehnologia actuală. Adevărul este că există posibilitatea un asteroid ar putea să pună capăt vieții de pe Terra.

Marea-Oceanul


O zi la plajă este o binecuvântare, dar marea se poate transforma într-unul dintre cei mai mari dușmani ai vieții. Este vorba despre metanul aflat în pământul de pe fundul mărilor și oceanelor. Uneori, acesta poate erupe, pentru ca mai apoi să ajungă în atmosferă.

Odată ce crește cantitatea de metan din atmosferă, efectul se seră se instalează. Apoi urmează extincția în masă, la fel cum s-a petrecut în perioada Paleocen – Eocen.

Vulcanii


Cum funcționează un vulcan

Vulcanii ucid prin eliberarea prafului, a oxizilor de sulf și a dioxidului de carbon care lucrează prin inhibarea fotosintezei, otrăvirea solului și a mării cu ploi acide și producerea încălzirii globale. Dacă câțiva vulcani mari ar erupe concomitent pe Terra, atunci putem fi siguri că viața va dispărea.

Puncte cheie

Evenimentele de nivel de extincție în masă sunt calamități care duc la anihilarea majorității speciilor de pe planetă.

Oamenii de știință pot prezice unele extincții în masă dar majoritatea nu sunt nici previzibile, nici nu pot fi prevenite.

Chiar dacă unele organisme supraviețuiesc tuturor evenimentelor, în cele din urmă Soarele va eradica viața de pe Pământ.

A șasea extincție în masă se produce rapid

Decoperirile recente arată că rata extincţiei este de 1.000 de ori mai mare decât era în trecut. Acestea sunt accentuate de disparţia mediilor de trai a unor specii, de vânătoare, de schimbările climatice şi de boli.

Mai mult, amfibienii dispar de 45.000 de ori mai repede decât o făceau în trecut.

Când cunoscutul rinocer alb, Sudan, a fost omorât de cei care aveau grijă de el la începutul anului acesta, evenimentul a confirmat extincţia uneia dintre cele mai simbolice subspecii din lume.

În ciuda eforturilor organizaţiilor din toată lumea de a menţine specia şi de a o proteja, dispariţia pare inevitabilă, potrivit Quartz.

A șasea extincție în masă
A șasea extincție în masă

În primul rând, acest fenomen ar trebui oprit sau amânat deoarece există argumente practice cu privire la pierderea biodiversităţii. Mai multe specii ajută ecosistemul să reziste în faţa schimbărilor.

În schimb, ecosistemele menţin sănătaeta relativă a planetei şi furnizeză servicii esenţiale bunăstării umane. Pădurile şi mlaştinile previn  agenţii poluanţi să intre în rezervele de apă, în timp ce copacii ajută şi la protecţia terenurilor în faţa furtnurilor.

În plus, studiile arată că în zonele urbane în care vegetaţia este redusă, frecvenţa bolilor mentale este mai mare.

O pierdere constantă a biodiversităţii, va lăsa omenirea fără aceste servicii.

În această lumină, distrugerea mediului prin extracţia de resurse şi prin schimbările vaste pe care le-au efectuat oamenii asupra naturii va livra o factură mare omenirii în timp.

Lumea nu a mai resimţit aceste afecţiuni în acelaşi timp, şi este un risc major să ne asumăm că putem distruge planeta şi să menţinem în viaţă toţi cei 7 miliarde de oameni care trăiesc pe ea, scrie publicaţia americană.

Studiile realizate asupra speciilor vulnerabile arată că, printr-o analiză atentă a caracteristicilor, putem prezice cât de mare este şansa ca o specie să dispară sau nu.Animalele de dimensiune mare, spre exemplu, sunt mai predispuse la dispariţie – acest lucru fiind valabil şi pentru speciile de la capătul superior al lanţului trofic.

Contraargumentele spun că nu ar trebui să ne fie frică de dispariţii pentru că face parte din „procesul natural”.

Referințe

Kaplan, Sarah (22 iunie 2015). ” Pământul este pe punctul de a șasea dispariție în masă, spun oamenii de știință și este vina omului „. Washington Post . Recuperat la 14 februarie 2018.

Long, J .; Mare, RR; Lee, MSY; Benton, MJ; Danyushevsky, LV; Chiappe, LM; Halpin, JA; Cantrill, D. & Lottermoser, B. (2015). „Depleția severă a seleniului în oceanele Fanerozoice ca factor în trei evenimente globale de extincție în masă”. Gondwana Research . 36 : 209.