Categorii
Cultură Generală

Ce este anxietatea? Simptome, cauze și tratament

Ești îngrijorat și te simți agitat? Poate că acum te întrebi ce este anxietatea și dacă suferi de această tulburare?

Anxietatea este o emoție normală și adesea sănătoasă. Cu toate acestea, atunci când o persoană simte în mod regulat niveluri disproporționate de anxietate, ar putea deveni o tulburare medicală.

Tulburările de anxietate formează o categorie de diagnostice de sănătate mintală care se manifestă prin nervozitate excesivă, frică, reținere și îngrijorare

Aceste tulburări modifică modul în care o persoană procesează emoțiile și se comportă, provocând și simptome fizice. Anxietatea ușoară poate fi vagă și neliniștitoare, în timp ce anxietatea severă poate afecta serios viața de zi cu zi.

Ce este anxietatea? Simptome, cauze și tratament

Ce este anxietatea?

Asociația Americană de Psihologie (AAP) definește anxietatea drept „o emoție caracterizată prin sentimente de tensiune, gânduri, îngrijorare și schimbări fizice precum tensiunea arterială crescută ”.

Cunoașterea diferenței dintre sentimentele normale de anxietate și o tulburare de anxietate care necesită îngrijiri medicale este mare.

În acest articol, analizăm diferențele dintre anxietate și tulburare de anxietate, diferitele tipuri de anxietate și opțiunile de tratament disponibile.

Simptomele anxietății

  • de multe ori te simți nervos sau agitat
  • îți faci griji că se va întâmpla ceva rău
  • dificultăți de concentrare din cauza fricii sau griji
  • eviți sa faci lucruri din cauza anxietății

Anxietatea este răspunsul fizic al organismului la frică și se manifestă după cum urmează:

  • inima bate foarte tare
  • respirație rapidă
  • palmele transpirate
  • fluturi în stomac
  • „explozie” de energie

Este adevărat că unele dintre aceste simptome pot fi experimentate în viața de zi cu zi, fără ca să suferi de anxietate. Atunci când simptomele devin o normalitate, trebuie să consulți un specialist.

Anxietatea este modul nostru de a ne păstra în siguranță. De exemplu, imaginează-ți că ajungi acasă obosit. Te întinzi în pat și te relaxezi. Cu colțul ochiului ai senzația că vezi un șarpe. Dintr-o dată simți o explozie de energie în corp. În acel fel, creierul te ajută să scapi de pericol, chiar dacă este unul imaginar.

This image has an empty alt attribute; its file name is GettyImages-1031459436.jpg

Tipuri de anxietate

Tulburarea de anxietate apare atunci când anxietatea începe să aibă un impact sever asupra vieții. În loc să te simți neliniștit ca răspuns la pericol real, cineva cu o tulburare de anxietate va experimenta aceleași simptome în situațiile banale. De exemplu, întâlnirea cu oameni noi sau chiar mersul cu transportul în comun.

  • Tulburare de de anxietate generalizată : îngrijorare excesivă pentru orice și toate, inclusiv îngrijorarea pentru îngrijorare
  • Tulburare de anxietate socială : anxietate în situații sociale, adesea înrădăcinată în teama de a face ceva greșit și de a fi judecată de ceilalți
  • Tulburare de panică : atacuri de panică repetate și îngrijorare pentru viitoarele atacuri de panică
  • Agorafobia : anxietate pentru locurile publice
  • Fobii specifice : frică intensă de obiecte sau situații (de exemplu câini)

Tulburările de anxietate detaliate

Tulburare de anxietate generalizată: aceasta este o tulburare cronică care implică anxietate excesivă, de lungă durată și îngrijorări cu privire la evenimente, obiecte și situații nespecifice din viață. Este cea mai frecventă tulburare de anxietate, iar persoanele cu tulburarea nu sunt întotdeauna capabile să identifice cauza anxietății lor.

Tulburare de panică: Atacuri scurte sau bruște de teroare intensă și reținere caracterizează tulburarea de panică. Aceste atacuri pot duce la confuzie, amețeli, greață și dificultăți de respirație. Atacurile de panică tind să se producă rapid, atingând maximul după 10 minute. Cu toate acestea, un atac de panică poate dura ore întregi.

Tulburările de panică apar de obicei după experiențe înspăimântătoare sau stres prelungit, dar pot apărea și fără declanșator.

Fobia specifică: Aceasta este o frică irațională și evitarea unui anumit obiect sau situație. Fobiile nu sunt ca alte tulburări de anxietate, întrucât se referă la o cauză specifică.

Agorafobia: Aceasta este o frică și evitarea unor locuri, evenimente sau situații din care poate fi dificil să scape. O persoană cu agorafobie poate avea frică să plece de acasă sau să folosească ascensoare și transportul în comun.

Tulburare de anxietate socială sau fobie socială: Aceasta este frica de a fi judecat de ceilalți. Tulburarea include o serie de sentimente, cum ar fi frica de scenă, de intimitate și frica de a fi respins.

Cauze posibile

Cauzele tulburărilor de anxietate sunt complicate. Multe pot apărea deodată, unele pot duce la altele, iar altele pot să nu conducă la o tulburare de anxietate decât dacă este prezentă o altă cauză.

Cauzele posibile includ:

  • stres – cum ar fi dificultăți la locul de muncă, probleme de relație sau probleme de familie
  • genetica – anxietatea se poate moșteni uneori
  • factori medicali – cum ar fi simptomele unei boli, efectele unui medicament
  • chimia creierului – psihologii definesc multe tulburări de anxietate drept alinieri greșite ale hormonilor și semnalelor electrice din creier

Tratament

Tratamentele vor consta într-o combinație de psihoterapii, terapie comportamentală și medicamente.

Dependența de alcool, depresia sau alte afecțiuni poate avea uneori un efect atât de puternic asupra bunăstării mintale. Tratarea unei tulburări de anxietate trebuie să aștepte până când orice condiții subiacente sunt sub control.

Auto-tratament sau tratamentul de acasă

În unele cazuri, o persoană poate trata o tulburare de anxietate acasă fără supraveghere clinică. Totuși, acest lucru nu poate fi eficient pentru tulburările de anxietate severe sau pe termen lung.

Există mai multe exerciții pentru a ajuta o persoană să facă față tulburărilor de anxietate mai ușoare:

  • Managementul stresului: învățarea gestionării stresului poate ajuta la limitarea potențialelor declanșatori.
  • Tehnici de relaxare: meditația, exerciții de respirație profundă, băi lungi, odihnă în întuneric și yoga
  • Exerciții de înlocuire a gândurilor negative cu cele pozitive
  • Asistență: discutați cu persoane cunoscute care sunt de sprijin, cum ar fi un membru al familiei sau un prieten
  • Sportul: efortul fizic poate îmbunătăți imaginea de sine și poate elibera substanțe chimice în creier care declanșează sentimente pozitive.

O perspectivă clară

Cum știu când emoțiile mele anxioase au început să apară proporțional cu declanșarea lor?

Cel mai clar indiciu că anxietatea devine problematică este atunci când o persoană nu mai poate să facă lucrurile pe care le făcea.

Acest lucru poate însemna să vorbești în fața unui grup de oameni, să mergi la băcănie, să te separi de persoana iubită sau chiar să mergi cu liftul.Dacă anxietatea începe să apară, trebuie să consulți un specialist.

răspunde un psiholog

Referințe

What to know about anxiety