Orașul subteran de sub Sarmizegetusa cuprinde numeroase nuclee. Acest oraș se întinde pe o suprafață de peste 200 kilometri pătrați. Este dovada vie că dacii și-au creat tuneluri strategice pentru a le folosi pe timp de război.

Un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil a fost descoperit de curând cu ajutorul unui studiu arheologic complex, realizat cu ajutorul unor aparate speciale de detectare a zidurilor şi obiectelor îngropate.

Structura

Structura a fost descoperită sub Sarmizegetusa, cât şi sub celelalte cetăţi dacice deja cunoscute. Ansamblul uriaş este unul militaro-civil, cu mai multe nuclee, care se întinde pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi.

Ansamblul care concurează cu suprafaţa Bucureştiului ar fi bogat în aur şi ar fi aparţinut civilizaţiei dacice şi predacice.

Oraşul subteran ascunde incinte sacre, sanctuare tăiate din andezit, cetăţi din blocuri de calcar fasonate. Acestea sunt îmbinate perfect, după tehnici necunoscute în prezent, precum şi podoabe din aur şi argint.

De la aceste incinte au fost construite mai multe tuneluri spre munţii din apropiere. Deşi o parte dintre tuneluri s-au prăbuşit în timp, un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia.

orașul subteran de sub Sarmizegetusa

Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii încă nu au furnizat prea multe detalii. Specialiştii au realizat nişte planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate. Le-au strâns într-un dosar trimis Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit datelor din studiu, mega-aşezarea regilor daci este situată pe masivul Şureanu, munte care coboară către est, nord şi vest în Podişul Transilvaniei, între râurile Sebeş şi Ştrei.

Orașul subteran de sub Sarmizegetusa

La început istoricii s-au întrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii să poată ţine piept asaltului unei armate uriaşe? Cum era cea

orașul subteran de sub Sarmizegetusa

Răspunsul l-am găsit la faţa locului: folosirea eficientă a terenului printr-un complex militaro-civil.

Dacii au construit, în primul rând, la poalele muntelui, în nord şi vest, un zid de apărare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil în acea direcţie. Fiecare terasă, cu lăţimi diferite, era apărată de ziduri.

Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăţi fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei aglomeraţii urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu.

Totul pe o suprafaţă de aproximativ 200 de kilometri pătraţi. Întreaga zonă este acoperită de un păienjeniş de drumuri antice construite foarte interesant”, declara unul dintre arheologi, punând în evidenţă complexitatea acestui oraş subteran.

Orașul dacilor

Vasile Dragomir, un fost general de divizie, îi uimea pe români la mijlocul anilor 1990, cu dezvăluirile sale despre Sarmizegetusa Regia. Una dintre ele se referea la faptul că aşezarea din Munţii Orăştiei se suprapune unui oraş subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte aşezări antice din Munţii Orăştiei.

Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate Vasile Dragomir într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990.

Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia

Potrivit acestuia, descoperirea ar fi fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. De asemenea, potrivit fostului militar, în zona Sarmizegetusei Regia ar fi existat o reţea de tuneluri subterane. „Aici se afla un colos al unei civilizaţii vechi de peste 10.000 de ani. Este o civilizaţie materializată prin ceva caracteristic numai lor.

Eu mă pricep la două lucruri: ştiinţă concretă, în cazul meu, geodezie – cartografie, şi milităria. Eu odată am demonstrat, prin măsurători concrete, profesional făcute, cu aparatură precisă, că dacii aveau cunoştinţe astronomice, cum numai la maya le-am mai întâlnit.

Capitala Daciei – Dragomir militaru vorbeşte -, este undeva de la Hirtoape, niţel mai sus, spre Comarnicel, pe drumul lui Hud. Noi am găsit sus, la Hirtoape, în afară de elemente militare construite pe teren, şi elemente subterane, care după părerea mea ii proiectează pe daci că ducând un fel de război ca în Vietnam!

Dacii, cei mai buni luptători

Sarmizegetusa Regia
Sanctuarul mic rotund

Dacii noştri erau foarte buni luptători şi pe dedesubt, de aceea, chiar dacă nu este numai părerea mea, se vorbeşte că în zona Cioclovina sunt nişte peşteri ciudate, interesante, puţin explorate. Am fost în unele..”, relata Dragomir, citat în jurnalul lui Napoleon Săvescu. Şi aceste teorii sunt respinse cu uşurinţă de majoritatea cercetătorilor.

Echipe de cercetători ruşi ar fi scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul Sarmizegetusei, în căutare de aur, mai susţinea generalul, care se arăta, însă, mai deranjat de yoghinii care puneau adesea stăpânire pe cetatea dacică în acei ani.

„Aici este vorba de aurul pe care îl caută unii pe aici… vezi toată  ziua tot felul de neisprăviţi care vin să-l caute, vorbind de spiritism şi tot felul de prostii, când de fapt ei sunt nimic alceva decât hoţi.

Sarmizegetusa Regia
Marele sanctuar rotund

Uite, aici, pe platoul asta, oamenii lui Claudian şi ai lui Bivolaru, spune generalul. Spurcaţii ăştia, nenorociţii, i-aş împuşca ca pe câini. Sunt nişte secte, umblă după aur, dar zic că umblă după spirite!

Umblă cu prostii şi distrug zona. Mii de oameni vin aici, ca la armata. Dimineaţa fac înviorare, merg cu frontul la masă, spun rugăciuni şi… caută”, relata generalul în 1998.

Templele, centre energetice

Dacii şi-ar fi construit templele pentru a reprezenta poziţia planetelor din sistemul solar, susţinea generalul Dragomir, în anii 1990. Grupurile de yoghini şi practicanţi de diverse forme de meditaţie care îşi dădeau întâlnire tot atunci la Sarmizegetusa Regia vedeau însă, în temple centre energetice sau porţi spre alte lumi.

Lupul dacic
Lupul dacic îl întâlnim figurat şi pe Columna lui Traian ca emblemă de stat în stindardul dac

„În complexul de la Sarmizegetusa, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanţei cu Shambala (lumea astrală) este chiar «Soarele de andezit» sau discul solar.

În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul şi cu totul excepţională, evidenţiată şi de dimensiunea mult peste medie a arborilor şi a vegetaţiei din jurul sanctuarului dacic.

Acesta este un loc extraordinar pentru a realiza proiecţii în timp, mai ales dacă nu avem idei preconcepute în ceea ce priveşte tradiţia spirituală dacică“.

Orașul subteran căzut în uitare

Localnicii din Vârtoape nu sunt nici ei străini de aceste secrete subterane pe care dacii le-au ascuns atât de bine de-a lungul vremii. Aceste zvonuri ciudate i-au împins pe specialiștii de la BBC şi Discovery să scaneze întreaga zonă cu o tehnologie prin satelit.

Dacii

Nu se poate spune cu exactitate dacă echipele de cercetători au obținut un rezultat pozitiv, dar este la îndemâna oricui să înţeleagă că misterul orașelor subterane, cât și cel al tunelelor care se întind pe distanțe impresionante se bazează nu doar pe legende, ci şi pe anumite descoperiri interesante.

Povestea a căzut într-o stare de uitare pentru că nimeni nu mai pare interesat de a face lumină cu privire la aceste zvonuri.

Poate că nepăsarea autorităților cumulată cu ignoranța generală fac că misterul orașelor dacice să rămână pentru încă o perioadă de timp bine ascuns în pământul bătătorit de trecerea mileniilor.

Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *