Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă din vremurile străvechi. Acolo existau numeroase pergamente, cu informații despre istoria uitată a omenirii. Din motive necunoscute pe deplin, Biblioteca din Alexandria a fost distrusă și toate documentele străvechi odată cu ea.

Reguli stricte

Biblioteca avea reguli foarte stricte și la început, nu era deschisă publicului. Suveranii ptolemaici erau cunoscuți pentru mânia de a colecţiona documente. Ptolemeu al II-lea a cerut tuturor călătorilor care soseau în Egipt să declare manuscrise pe care le aveau asupra lor. Mai mult, documentele erau copiate, iar posesorii acestora primeau doar copiile, originalele fiind păstrate în celebra biblioteca.

Au fost achiziţionate opere clasice grecești, marea colecție a Atalitilor care era formată din 200000 de volume. O altă versiune cu privire la distrugerea bibliotecii susţine că însuși creştinii ar fi distrus bibliotecă în timpul conflictelor pe care le aveau cu evreii.

Alexandria a fost unul dintre cele mai mari oraşe ale Antichităţii, fiind construit în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. După moartea sa, în anul 323 i.Hr., începe declinul Egiptului.

Conform unor vechi texte, exista mai multe variante cu privire la distrugerea bibliotecii. O primă variantă se referă la Iulius Cezar care ar fi dispus distrugerea edificiului. Alte două variante se referă la musulmani sau chiar la creştinii care au decis distrugerea bibliotecii.

646x404 16

Istoria Bibliotecii din Alexandria


După cum o sugerează și numele său, cea mai mare bibliotecă din Antichitate s-a aflat în orașul egiptean Alexandria. Acesta era al doilea oraș ca mărime din vechiul regat egiptean. În anul 331, Ptolemeu I a luat decizia înțeleaptă să findeze un loc în care să depoziteze toate textele vremii. În acest fel, a luat naștere celebra bibliotecă.

Textele antice sugerează că această bibliotecă conținea peste 70o.000 de cărți străvechi. Odată cu distrugerea sa, toate aceste materiale au ars. Bineînțeles că au fost câteva care au reușit să supraviețuiască și care ridică și în ziua de astăzi numeroase întrebări cu privire la motivul distrugerii sale.

Patru variante

Există patru variante oficiale, care încearcă să răspundă la întrebarea: De ce a fost distrusă Biblioteca din Alexandria? Acestea sunt:

  • din pură întâmplare, în timpul războiului civil dintre Cezar și Pompei (48 î.Hr.)
  • fără un motiv precis, în timpul conflictelor dintre păgâni și creștini (250 – 350)
  • din motive culturale, în timpul cuceririi arabe
  • intenționat, din decretul lui  Theodosiu în anul 391

Nu se cunoaște cu exactitate motivul pentru care mii de texte au fost arse, dar există zvonuri care spun că aceste texte deveniseră problematice, în sensul că erau foarte greu de acceptat, și trebuiau cu orice preț să dispară pentru totdeauna.

Istoricul musulman Abd al-Lataf (1160-1231) scria:

„Biblioteca din Alexandria a fost nimicită prin flăcări de către Amr ibn-el-As, care acţiona la ordinul lui Omar cuceritorul”.

Acest Omar se opusese, de altfel, la scrierea de cărţi musulmane, tot după acelaşi principiu: „cartea lui Dumnezeu ne este de ajuns”. Era un musulman proaspăt convertit, mai fanatic ca oricine, ura cărţile şi le distrusese în mai multe rânduri pentru că nu vorbeau despre profet. Este deci destul de normal ca el să fi definitivat lucrarea începută de Iulius Cezar, continuată de Diocleţian şi de alţii.

De ce a fost distrusă Biblioteca din Alexandria?

Distrugerea marii biblioteci din Alexandria este considerată una dintre cele mai mari pierderi ale Antichităţii. Au dispărut peste un milion de documente care proveneau din Persia, Egipt, Grecia, India. Nu au fost descoperite urme ale acestei catastrofe, decât câteva documente care descriu nefericitul eveniment.

La prima vedere această întrebare pare una simplă cu răspunsuri pe măsură, însă, lucrurile sunt mult mai complexe de atât. Un prim exemplu, ar fi că în Biblioteca din Alexandria existau manuscrise precum celebra Carte a lui Toth Atlantul și oricărui dușman al vechilor egipteni antici i-ar fi plăcut să pună mâna pe cunoașterea absolută.

Frica de informație

Un alt motiv ar fi că textele antice din această bibliotecă făceau legătura cu civilizațiile extraterestre, care au venit pe Terra din cele mai vechi timpuri. Și în ziua de astăzi există numeroase manuscrise antice, care relatează numeroase de astfel de întâlniri.

În anul 48, Iulius Cezar a fost urmărit de Pompei în Egipt. Ca să distrugă flota egipteană, Cezar a ordonat incendierea tuturor vaselor din Alexandria. Se spune că focul a fost atât de puternic încât s-a extins și în oraș. Printre clădirile distruse ar fi fost și celebra biblioteca.

Se pare că nici musulmanii nu ar fi fost străini de această distrugere, pentru că nu priveau cu ochi buni această imensă colecție de texte.

În momentul în care Iulius Cezar ajunge în Egipt, biblioteca avea peste 700000 de volume. Mulți începuseră să se teamă de informațiile pe care le dădeau unele texte cu privire la existența unei civilizaţii numite Apkallus, ființe asemănătoare peştilor care ar fi adus oamenilor primele cunoștințe ştiinţifice.

Alte texte ar fi aparţinut lui Thoth, cel care deținea secretele supreme ale lumii. Alte texte prezentau secretele alchimiei, modul de transformare a fierului în aur. Utilizând aceste tehnici unii au devenit bogați peste noapte.

biblioteca din alexandria istorie si legenda

Se mai spune că anticii descoperiseră secretele alchimiei și existau anumiți erudiți, care erau capabili să transforme fierul în aur. În acest fel, nimeni nu mai avea nevoie să muncească sau să se supună ordinii sociale, pentru că putea deveni bogat peste noapte. Cărui conducător i-ar fi plăcut ca supușii săi să nu mai fie constrânși de nimic și să nu mai asculte de legile sale?

Secretele Bibliotecii din Alexandria

Cezar și Cartea lui Toth

Una dintre cele mai răsunătoare povestiri despre această bibliotecă s-a petrecut în anul 47 î.Hr, atunci când Cezar a ajuns în Egipt. Marele conducător roman a avut intenția să jefuiască pur și simplu această bibliotecă. Nu se poate spune cu exactitate ceea ce căuta, dar se vehiculează că dorea puterea absolută. Această putere se afla în Cartea lui Toth. Unul dintre bibliotecari s-a opus jafului și a fost omorât pe loc. Nu se poate spune cu exactitate ce și câte cărți a furat Cezar, dar se vehiculează că atunci a dispărut Cartea lui Toth.

Beros și extratereștrii Apkallus

Unul dintre cele mai fascinante documente care a supraviețuit incendiului bibliotecii a fost scris de scriitorul babilonian Beros. În acest document este relatată povestea extratereștrilor Apkallus.

Aceștia au venit pe Terra din îndepărtarea Universului și au descoperit omul primitiv. Ei erau asemănați de antici precum niște pești, care purtau un costum ciudat. Extratereștrii s-au dovedit extrem de prietenoși și le-au oferit oamenilor numeroase secrete ale vieții.

Manethon și secretele egiptene

Manethon a fost preot şi istoric egiptean. Numele său se poate traduce prin „mult-iubit de Toth” sau „care deţine adevărul lui Toth. Acest erudit a scris 8 volume, în care a încadrat toate secretele egiptenilor. Dacă acestea ar fi supraviețuit, în ziua de astăzi s-ar fi cunoscut aceste secrete antice, care cu siguranță ar fi schimbat perspectiva globală asupra istoriei umanității. Dar cineva s-a opus și din acest motiv suntem încă în întuneric.

Biblioteca din Alexandria avea, de asemenea, operele unui istoric fenician, Mochus, căruia i se atribuie inventarea teoriei atomice. Mai conţinea manuscrise indiene extrem de rare şi preţioase.

hqdefault

Teoriile lui Mochus

Un alt nume celebru care şi-a depus lucrările în Bibliotecă a fost Mochus, despre care se spune că era inițiatorul teoriei atomice. Din păcate toate aceste opere importante au fost distruse, iar adevărul despre originea omului s-a pierdut odată cu incendierea Bibliotecii din Alexandria. Probabil că nu vom afla niciodată importanta informațiilor care au fost găzduite în această impozantă bibliotecă, dar putem să ne imaginăm că viziunea asupra vieţii ar fi fost alta dacă scrierile din imensa bibliotecă ar fi fost cunoscute.

Demetrios din Phalere

Născut între anii 354 şi 348 î. Hr., prieten foarte bun cu Aristotel, Demetrios profesa meseria de orator public. În anul 317 a fost ales guvernator al Atenei, pe care a condus-o mai bine de 10 ani.

A fost un conducător exemplar, fiind părintele unor legi esențiale ceea ce l-a ridicat la rangul de arbitru al eleganței în țara sa. A fost primul atenian care şi-a decolorat părul cu apă oxigenată, iar ținutele sale impecabile impuneau respect şi mândrie.

După terminarea mandatului s-a retras în Teba, unde a scris foarte multe lucrări. Una dintre acestea s-a intitulat „Privitor la fascicolul de lumină din cer„. Este posibil ca această lucrare să fi conținut informații interzise în acea vreme.

Surse

Library of Alexandria – ANCIENT LIBRARY, ALEXANDRIA, EGYPT

TiberiuM

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!