Asasinarea lui Iulius Cezar

Asasinarea lui Iulius Cezar: Istorie și povești uitate

Asasinarea lui Iulius Cezar a fost și este subiect controversat. Nu se poate spune cu exactitate cine l-a omorât, dar este cert că un grup de conspiratori, printre care erau Gaius Trebonius, Decimus Junius Brutus, Marcus Junius Brutus și Gaius Cassius Longinus, au pus bazele complotului.

Gaius Longinus Cassius și-a revendicat onoarea. El a spus că, de când a încercat să-l asasineze pe Iulius Cezar la Tarsus în primăvara anului 47 î.Hr., el ar fi fost cel care i-a aplicat lovitura fatală.

Primul care l-a înjunghiat pe Iulius Cezar este un alt candidat, dar este puțin probabil ca el să fi fost șeful Liberatorii (Liberatores) (așa cum s-au autointitulat asasinii). Acesta a fost Publius Servilius Casca.

Marcus Brutus este presupusul lider, nu pentru că a fost instigatorul, ci pentru că prezența și prestigiul său au fost considerate esențiale pentru succes. Brutus a fost nepotul martirului Cato. Brutus era, de asemenea, un idealist. El a fost căsătorit și cu fiica lui Cato, Porcia, probabil singura femeie din conspirație, deși nu a fost o asasină.

Motivul asasinatului

Roma Antică era o republică. Așadar, democrația era o normalitate. În momentul în care a apărut Iulius Cezar pe tronul Romei, lucrurile s-au schimbat. Pentru că nu putea să facă tot ce își dorește, Cezar a știut că trebuie să schimbe ceva. Așa s-a și întâmplat, când Senatul l-a declarat dictator. Însă nu era suficient și atunci a primit titulatura de dictator pe viață de la Senat. A fost o afacere foarte bună pentru Cezar, dar nu și pentru supușii săi.

Acesta a fost motivul principal, pentru care un grup de senatori a format Liberatorii. Această asociație avea un singur scop, să scape de dictator, adică să-l asasineze pe Iulius Cezar.

Brutus nu era soldat, dar era filozof și orator și era foarte admirat la Roma. De asemenea, Decimus s-a alăturat complotului, la fel și mai mult de 60 de romani importanți.

Drept urmare, Brutus a concluzionat că îi vine datoria să facă dreptate. O dreptate pe care o împărtășea cu mai mulți colegi de-ai săi. Grupul a început să se întâlnească în secret, pentru a discuta opțiunile asasinatului.

Asasinarea lui Iulius Cezar, opțiuni

În urma discuțiilor, Liberatorii au analizat mai multe opțiuni de a-l ucide pe dictator. Unul dintre planuri era ca unul dintre ei să-l îmbrățișeze pe Cezar în timp ce se plimba pe Calea Sacră și atunci să-l înjunghie. Calea Sacră unul dintre locurile sale preferate de plimbare. Un alt plan era ca cineva să-l împingă de pe un pod. Toate aceste planuri au fost abandonate în favoarea unuia mai simplu: să-l omoare la Senat, unde va fi singur cu senatorii. 

Interesant este faptul că o serie de ghicitori l-au avertizat pe Cezar despre data de 15 martie. I-au spus să se ferească de această dată și să nu se ducă la Senat. Cezar nu a dat ascultare acestor sfaturi și pentru că nu a vrut să pară un laș s-a dus la Senat ca în oricare altă zi. Mai mult de atât, soția sa a avut numeroase vise profetice, care i-au arătat cum soțul său urma să fie înjunghiat. Dictatorul roman nu a ținut cont de aceste semnale și cu încăpățânarea tipică, s-a dus la Senat, locul în care urma să fie omorât mișelește.

Asasinarea

Pe 15 martie 44 î.Hr., Cezar a intrat în Senatul Roman și s-a așezat pe tron, pentru ultima dată. Liberatorii se aflau în sală și aveau pumnalele ascunse pe sub haine. Atunci când au prin momentul potrivit, conspiratorii și-au pus planul în acțiune. Prima lovitură i-a fost aplicată de Servilius Casca. Lovitura nu a fost una fatală. I-a fost aplicată în umăr. În acel moment, Cezar a strigat:

„Ajutor, fraților!”

Nimeni nu l-a ajutat. Mai mult de atât, conspiratorii s-au strâns în jurul său și au început să-i aplice fiecare câte o lovitură de cuțit. Atunci Cezar a mai spus:

„De ce această violență?”

Interesant este faptul că în graba de a-l ucide, conspiratorii i-au aplicat lovituri superficiale. În urma unei autopsii, s-a stabilit că Liberatorii i-au aplicat 23 de lovituri de cuțit. Doar una a fost fatală. Celelalte au fost superficiale. Acest fapt poate demonstra că nu toți asasinii i-au dorit moartea dictatorului.

Cine l-a ucis pe Cezar?

Nu se poate spune cu exactitate. Ceea ce știm este că nu a fost Brutus. De ce? Pentru că acesta a ales să-i aplice o lovitură de cuțit sub centură, adică în organele genitale. Lovitura fatală i-a fost aplicată direct în inimă. Așadar, Brutus nu a fost călăul lui Cezar.

În piesa lui Shakespeare, ultimele cuvinte ale lui Iulius Cezar sunt ” Și tu Brutus ?”. În realitate, nu știm care au fost cuvintele finale ale lui Cezar. Mai mulți martori au spus că Cezar nu a spus nimic în timpul asasinatului, în timp ce alții susțin că ar fi spus „Și tu, copile?”. Nu există dovezi că aceste cuvinte i-ar fi fost adresate lui Brutus.

Asasinii au crezut că vor fi eroi

Liberatorii au crezut că oamenii din Roma se vor bucura de moartea lui Cezar. Însă, s-au înșelat. Lucrurile nu au stat așa cum au sperat.

Când Brutus i-a condus pe senatori pe străzile Romei, proclamând cu voce tare „Oamenii Romei, suntem în sfârșit liberi”, a fost surprins să constate că nu au fost întâmpinați ca niște eroi.

Printre clasele sociale inferioare ale Romei , Cezar era un lider popular, iar acești oameni nu erau tocmai mulțumiți că un grup de elitiști înstăriți le-au ucis conducătorul. Aproape toți conspiratorii au fost obligați să fugă din Roma pentru propria lor siguranță. Marcus Antonius, care era un loial susținător al Cezarului și spera să fie numit următorul împărat, a încercat să folosească această acțiune în avantajul său. Dar nu a reușit. Cezar stipulase că strănepotul său, Octavian, va fi succesorul său.