Există numeroase orașe megalitice construite de giganți. Cel puțin așa ne spun legendele, care au fost transmise din bătrâni. Aceste orașe, sau mai bine zis ruinele care au mai rămas, sunt de-a dreptul fantastice, parcă ar fi desprinse dintr-o altă lume. O lume care a existat pe Terra, înaintea civilizației noastre, despre care nu se cunosc foarte multe detalii.

Ruinele Tiahuanaco

Între lacul Titicaca și liniile de la Nazca, au fost descoperite 1549 de ruine care au făcut parte din misteriosul oraș Tiahuanaco, un oraș precolumbian construit la altitudinea de 3840 de metri în partea de sud a Boliviei.

Conform estimărilor, orașul avea o populație de 40000 de locuitori. Au fost descoperite statui gigantice, porți solare, temple cu formă de piramide.

orașele megalitice

În anul 1549, atunci când spaniolii au ajuns în zonă, indigenii i-au informat că orașul a fost construit într-o noapte, în urmă cu 10000 de ani, de către un gigant. Structurile au fost construite din andezit și au o greutate de până la 130 de tone.

Există cel puțin două întrebări la care specialiștii nu au răspuns. Pe o suprafață de 80 kilometri pătrați nu au fost descoperite roci de andezit, în consecință, acestea trebuiau transportate de la distanțe foarte mari și în al doilea rând, cum au fost ridicate imensele blocuri de andezit la o altitudine de aproape 4000 de metri.

orașele megalitice

În anii 60, a fost avansată teoria conform căreia orașul al fi fost construit de extratereștri, acum 10000 de ani, odată cu construcția Sfinxului. Teoria se baza pe vechi texte egiptene care relatau despre existența unei populații de giganți care au construit orașe în munți, la mare altitudine, pentru a fi apărați de inundații catastrofale. Unii specialiști au făcut legătura între Tiahuanaco și Atlantida.

Chiar și textele biblice dau informații despre o civilizație de giganți, despre care se spune că erau foarte dezvoltați și cu care a început omenirea.

Războiul cu venusienii

Legendele boliviene vorbesc despre un adevărat război care s-a produs între giganți și o civilizație de venusieni care odată ajunși pe Pământ, a produs inundații catastrofale ca să-i pedepsească pe giganți. Ca să se salveze, aceștia s-au retras în munți.

În anul 1950, Denis Saurant elaborează o teorie incredibilă. Acum 300000 de ani, Luna era atât de aproape de Pământ, încât, gravitația care era foarte mare a generat formarea unei rase de giganți cu înălțimea de peste trei metri.

orașele megalitice

Apropierea Lunii a creat un alt fenomen, inundațiile catastrofale. În unele zone, apele au urcat până la înălțimi de 3000 de metri. În acea perioadă, Tiahuanaco era port la o mare.

Beltran Garcia, cercetător, a susținut teoria conform căreia, venusienii, ajungând pe Pământ, s-au stabilit în zona lacului Titicaca, unde au construit misteriosul oraș. Mediul natural corespundea perfect cu cel de pe planeta Venus.

Pentru că nu s-au adaptat la condițiile terestre, au încercat să revină pe Venus. Astfel s-ar explica liniile de la Nazca care erau un reper pentru navele spațiale care ar fi trebuit să-i preia.

Pentru că nu au suportat atmosfera terestră, mulți venusieni s-au retras în subteran unde au construit orașe precum Agartha.

Ain Dara

Ruinele templului Ain Dara pot fi găsite la câțiva kilometri de orașul sirian Alep. Acest templu antic prezintă numeroase indicii, conform cărora arheologii tind să creadă că a fost construit și folosit de giganții din vremuri demult apuse.

Ain Dara a fost construit în urmă cu peste 3000 de ani, aproximativ în jurul anului 1300 î.Hr. Zidurile sale megalitice sunt ornate cu numeroase sculpturi de o frumusețe inimaginabilă.

Acesta este un prim indiciu că acest templu nu a putut fi construit de către o civilizația oarecare, ci de una care deținea numeroase cunoștințe în domeniul artelor.

orașele megalitice

Un alt punct interesant este semnătura de la intrarea în templu. Aceasta este marcată prin două urme de picioare gigantice.

Arheologii le-au numit semnătura templului și pornind de la această idee se poate considera că Ain Dara a fost construit de către o civilizație de giganți, care a trăit pe teritoriul Siriei, în urmă cu peste 3000 de ani.

Aceste urme măsoară aproape un metru în lungime, ceea ce înseamnă că persoana după care au fost imprimate măsură peste 60 de metri înălțime.

Aceste detalii sunt de-a dreptul șocante pentru că este aproape imposibil ca cineva să își imagineze cum poate arăta un om de 60 de metri înălțime.

Trecând peste acest aspect desprins din cărțile de povești, un alt aspect de-a dreptul incredibil se referă la zeitățile din templu.

Cele mai interesante statui aparțin zeului Ishtar și zeul sumerian al furtunii Ba’al Haddadadorn. Mai există sculptați și alți zei și straniu este că toți zeii poartă pantofi cu degete în picioare. Acest aspect nu a mai fost descoperit în niciun templu antic și a stârnit un val de controverse.

orașele megalitice

Un zeu ar trebui să se descalțe atunci când intră într-un loc sfânt sau nu? Aceasta este întrebarea care a stârnit numeroase păreri și comentarii. Dacă semnătura de la intrare este făcută de picioare desculțe, atunci de ce zeii au fost sculptați încălțați?

Giganții din Insula Catalina

Giganții din Insula Catalina reprezintă un subiect controversat, care nici în ziua de astăzi nu a fost clarificat. Povestea este de-a dreptul fascinantă și după mai bine de 100 de ani ridică numeroase semne de întrebare cu privire la adevăr.

Totul a început în 1896, când Ralph Glidden s-a mutat pe Insula Catalina. Această insulă se află la aproximativ 35 de kilometri sud-est de superbul Los Angeles, SUA, iar cel mai înalt punct de pe insulă este reprezentat de Muntele Orizaba, 639 metri. Relieful este predominant stâncos.

orașele megalitice

Tânărul Glidden s-a aventurat într-o misiune de cercetare a insulei. Atunci a găsit pentru prima dată un craniu gigantic și a fost convins că giganții au trăit în vremuri îndepărtate pe Insula Catalina.

Arheologul amator și giganții

Datorită descoperirii sale incredibile, Glidden nu a mai părăsit insula niciodată. Mai mult de atât el a devenit obsedat de arheologie și a început să cerceteze fiecare colțișor al insulei, în speranța că va mai descoperi și alte oase ale giganților.

De-a lungul timpului, arheologul amator a realizat că acești giganți erau venerați de locuitorii insulari. El a descoperit mai multe oseminte îngropate în urne speciale, decorate cu motive amerindiene.

Scrierile vechi susțin că arheologul amator a săpat peste 400 de gropi pe insulă și a găsit nu mai puțin de 8000 de oase, printre care și cranii, care au aparținut unei rase de giganți. Glidden a prezentat numeroase lucrări prin care susținea că în trecutul îndepărtat, Insula Catalina, fusese populată de o rasă de giganți. Drept probă, a prezentat societății științifice craniile și oasele pe care le-a descoperit pe insulă.

orașele megalitice

Giganții Insulei Catalina, un fals?

Arheologii americani l-au ignorat cu desăvârșire pe Glidden. De ce? S-a scris că nimeni nu era atras de descoperirea oaselor de gigant, mai mult de atât, la vremea respectivă doar arheologii de renume erau luați în seamă, în timp ce anonimii erau ignorați. Întrebarea este din ce cauză niciun arheolog american nu a avut curiozitatea să se deplaseze pe Insula Catalina și să studieze ceea ce arheologul amator descoperise?

Acesta a fost motivul principal pentru care și în ziua de astăzi se crede că ceea ce a descoperit Glidden pe Insula Catalina este un fals. Dar oare cum putea el să falsifice 8000 de oase?

Partea cealaltă de adevăr

De-a lungul timpului, au existat voci care au confirmat descoperirea lui Glidden. S-au scris numeroase articole cu privire la această rasă de giganți, dar cu toate acestea adevărul nu era recunoscut de către arheologi. În 1913, un naturalist german a descoperit un schelet de pește cu opt picioare pe o insulă vecină.

Ani buni mai târziu, specialistul american LA Marzulli și colegii săi au ajuns pe Insula Catalina pentru a afla adevărul. Atunci s-a vehiculat ideea că aceste creaturi gigantice au existat cu adevărat și avea șase degete la mâini și picioare și două rânduri de dinți. 

orașele megalitice

De asemenea, legendele nativilor americani susțin că strămoșii lor se închinau la niște zei gigantici, care avea șase degete la picioare și mâini și două perechi de dinți. Oare să existe o legătură între ceea ce a descoperit Glidden și legendele amerindienilor? Un alt semn de întrebare major se regăsește în dreptul craniilor și oaselor, care nu mai sunt de găsit.

Statuile megalitice din Munții Ural

Statuile megalitice din Munții Ural reprezintă unul dintre cele mai mari mistere din zonă. Acestea sunt înconjurate de legende și povești fascinante despre origine și modul în care au fost construite.

De-a lungul timpului, fel de fl de lucrări au fost scrise referitor la piramidele din Egipt, cultura Maya şi multe alte mistere.  Se pare că un singur subiect a fost omis, probabil involuntar, misterul neexplicat din Munţii Ural.

orașele megalitice

Este o zonă foarte vastă, acoperită în cea mai mare parte de păduri dese. Din aer este imposibil să vezi ceea ce se ascunde atât de bine la sol, ceea ce necesită o expediţie foarte bine structurata cu foarte multe resurse.

O legendă locală susţine că mai mulţi zei giganţi au trăit pe acel munte şi într-o zi au împietrit. Din această cauză statuile zac pe platoul respectiv de mai bine de 300 de milioane de ani.

orașele megalitice

Este limpede că niciun gigant nu a împietrit pe acel munte, dar oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească nicio explicaţie care să definească formarea acestor statui, fie pe cale naturală sau ridicate de mâna unor fiinţe. Probabil că odinioară au trăit nişte giganţi pe muntele respectiv care dispuneau de o tehnologie avansată şi doar aşa au reuşit să construiască monumentele celorşapte fraţi şi o soră”.


Tiberiu M

A-ți cunoaște neștiința este partea cea mai bună a cunoașterii!

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *